Am trimis banii si nu am primit produsul

LuchianSeb a scris:

Cel care a primit banii nu poate invoca o datorie neachitata in lipsa unui contract !
Daca aveti chitanta, aveti de ales in a face o reclamatie la politie pentru inselaciune ori a cere banii inapoi in temeiul platii nedatorate daca veti invoca plata ca fiind facuta din eroare. Puteti de exemplu sa aratati ca ati dorit sa trimiteti acei bani la altcineva.
Cel care a primit banii poate sustine cel mult ca ar fi vorba de un imprumut. Si in aceasta situatie puteti cere banii inapoi.

Din datele speței rezultă că avem un contract pentru întreținerea unui site, pe care persoana care se pretindea vânzător al telefonului îl are încheiat. Pesoana care a plătit, a achitat conform chitanței „servicii web” către acel furnizor de servicii al presupusului vânzător, deci a efectuat o plată perfect valabilă și în cunoștință de cauză (plata poate fi făcută de orice persoană, nu doar de debitor), nefiind vorba de o plată nedatorată.

Nu are cum să dovedească faptul că „a dorit să trimită banii la altcineva” deoarece a trimis banii exact acolo unde a vrut, adică unde i s-a spus: la acel furnizor de servicii web. :)

În ceea ce privește înșelăciunea, aceasta este greu de dovedit în aceste circumstanțe. Ar trebui să se dovedească faptul că de la început nu s-a dorit livrarea acelui telefon, ceea ce poate fi negat de către persoana care s-a pretins a fi vânzător.

Ar fi posibilă acționarea în judecată la instanța civilă în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, dar asta mai mult teoretic. Pentru o sumă așa de mică cred că efortul ar fi mult prea mare.

@Patrick_

Daca trimiti bani la cineva din eroare, vorbim de plata nedatorata.
In cazul de fata este vorba dupa parerea mea de inselaciune. Dar pentru ca ar fi greu de dovedit, poate ca ar putea sa se ceara banii inpoi, in temeiul platii nedatorate invocand eroarea de fapt. Si eroarea trebuie sa o dovedeasca. Eu vorbeam despre solvens si accipiens, iar dvs. ati adus in discutie imbogatirea fara just temei. E diferenta destul de mare. Nu stiu cum de ati facut o astfel de confuzie. :hm: Daca ar fi cum ziceti dvs. ar insemna ca cel care a primit banii respectivi, in cazul in care nu s-a imbogatit, d-ul care a trimis banii nu ar putea sa-i ceara inapoi. :D Cu alte cuvinte, daca de exemplu i-a pierdut, asta este. Soarta. Se intampla. Si nu ar putea sa fie tras la raspundere.

Singura dovada plauzibila este chitanta de la banca, dar ma poate incurca faptul ca am declarat ca platesc servicii web ?

LuchianSeb a scris:

Daca trimiti bani la cineva din eroare, vorbim de plata nedatorata.
In cazul de fata este vorba dupa parerea mea de inselaciune. Dar pentru ca ar fi greu de dovedit, poate ca ar putea sa se ceara banii inpoi, in temeiul platii nedatorate invocand eroarea de fapt.

Tocmai că „schema” pusă la punct de către cei care au încasat banii fără drept este destul de elaborată și destul de greu de atacat.

Înșelăciunea, așa cum spuneți, este greu de dovedit deoarece nu rezultă intenția directă calificată prin scop (acela de a obține un folos material injust).

Cu privire la plata nedatorată vă rog să mai citți odată speța cu mai multă atenție... :)

Plata nu s-a făcut din eroare ci conform cu înțelegerea dintre cele două persoane (făcută pe net).
Astfel, conform înțelegerii cel care a plătit, a achitat o datorie pe care o avea presupusul vânzător unui furnizor de servicii web. Este o plată cât se poate de valabilă și cât se poate de „datorată” în temeiul unei obligații pe care presupusul vânzător o avea către acel furnizor de servicii, plată pe care a făcut-o userul în baza acelei înțelegeri.

Cel care a plătit știa foarte bine când a făcut plata că nu plătește bunul pe care-l cumpără (telefonul respectiv) ci plătește o datorie a presupusului vânzător. Ca dovadă, există și documentul de transfer al banilor care are mențiunea „servicii web” și care este semnat de către plătitor.

PS
Îmbogățirea fără justă cauză ar fi aplicabilă cu privire la îmbogățirea pretinsului vânzător prin plata unei datorii a acestuia de către altă persoană.

Axxy007 a scris:

Singura dovada plauzibila este chitanta de la banca, dar ma poate incurca faptul ca am declarat ca platesc servicii web ?

După părerea mea faptul că ați plătit „servicii web” vă încurcă destul de tare.
Așa cum spuneam mai sus, ați plătit cu știință, conform unei înțelegeri cu acel „vânzător” un serviciu pentru care nu mai puteți pretinde trimiterea bunului pe care ați vrut să-l cumpărați, deoarece acea plată nu reprezintă prețul acelui bun ci plata unei alte obligații („servicii web” )...

„Schema pusă la punct” de cei care v-au determinat să plătiți acei bani e bine gândită și greu de dovedit ca fiind înșelăciune.