Pensie alimentara si dreptul de vizita al minorului

multumesc tuturor pt sfaturi,astazi sunt un tata mai feicit,mi-a fost admis apelul,mi-a fost stabilit un program de vizita al minorei la domiciliul meu,wekenduri,sarbatori legale,vacante scolare impartite echitabil si chiar si pensia de intretinere a fost recalculate,,,,,,,,,,,, multumesc inca o data

Va rog mult sa ma scuzati, sincer, nu o spun nici cu rautate, nici in zeflemea, dar asta cu "singur" e o alta poezie la moda! Dar de ce singur? e vreo relatie intima? cum se creaza legatura copil/parinte in cadrul familiei? pe rand fiecare dintre parinti pleaca de acasa ca sa-l lase pe celalalt singur? n-am mai auzi asa ceva! ce va face sa credeti, nu o luati va rog personal, chiar nu e intentia mea, intrebarea e generic adresata, deci ce va face sa credeti ca un copil s-ar simti bine dormind luni si marti la ploiesti, miercuri si vineri la sinaia? dvs v-ati simti bine? o alta moda e poezia cand vine tata in vizita se creaza conflicte. Concluzie programul de vizitare trebuie sa fie doar cu luarea copilului. De ce? oare parintele/parintii nu au indatorirea sa se comporte civilizat? Daca tatal, sa zicem, genereaza conflicte, el urmand sa fie un model in viata ptr copil, ce urmeaza sa invatam copilul? ca si in situatiile in care nu esti in stare sa te porti civilizat nu e nicio problema, dreptul tau ramane acelasi? nu exista nicio sanctiune?

ok,eu intaleg acest msg dar daca nu ti-ai vedea copilu 3 luni pt ca unu din parinti crede ca el are drepturi depline asupra copilului si nu il intereseaza altceva ce ai face???altceva, ziceai de distante daca acelas parinte vb cu tine la tel si iti spune hai sa iti vezi copilu si cand ajungi la el nu iti deschide usa nici macar sa-l vezi,sa-l pupi o data si sa-l strangi macar o clipa in brate???si iti spune daca ai ceva de lasat pt copil lasa-l la usa si sa-si arate putetea rade la tel zicand ti-ai luat bilet la autobuz si inapoi??????
civilizat nu inseamna ca ambi parinti sa faca tot pt copilul lui sa faca parte din viata lui???as mai avea multe sa adaug dar nu cred ca mai e necesar

proastasatului a scris:

Va rog mult sa ma scuzati, sincer, nu o spun nici cu rautate, nici in zeflemea, dar asta cu "singur" e o alta poezie la moda! Dar de ce singur? e vreo relatie intima? cum se creaza legatura copil/parinte in cadrul familiei? pe rand fiecare dintre parinti pleaca de acasa ca sa-l lase pe celalalt singur? n-am mai auzi asa ceva! ce va face sa credeti, nu o luati va rog personal, chiar nu e intentia mea, intrebarea e generic adresata, deci ce va face sa credeti ca un copil s-ar simti bine dormind luni si marti la ploiesti, miercuri si vineri la sinaia? dvs v-ati simti bine? o alta moda e poezia cand vine tata in vizita se creaza conflicte. Concluzie programul de vizitare trebuie sa fie doar cu luarea copilului. De ce? oare parintele/parintii nu au indatorirea sa se comporte civilizat? Daca tatal, sa zicem, genereaza conflicte, el urmand sa fie un model in viata ptr copil, ce urmeaza sa invatam copilul? ca si in situatiile in care nu esti in stare sa te porti civilizat nu e nicio problema, dreptul tau ramane acelasi? nu exista nicio sanctiune?

Doamna proastasatului, e o relatie personala, da, are nevoie de intimitatea ei.
E spre binele copilului sa nu creeze relatii tensionate in 3, sa vada un conflict permanent si sa se simta continuu intre ciocan si nicovala.
Asta daca ne gandim si la copil, ca are si el dreptul sa creeze relatii de familie DACA exista o familie unita si relatii PERSONALE in celelalte cazuri.

In cadrul familiei lucrurile stau altfel, v-am mai explicat si v-as mai explica inca odata si inca odata daca v-ati fi obosit sa imi raspundeti in cealalta parte.

Copilul nu se simte bine dormind aici odata si aici altadata numai din motivul ca niciun copil cu parintii despartiti, de regula, nu se simte bine. In rest, stiu si alti copii care mai dorm saptamanal ba la un prieten, ba la o matusa, ba la o bunica, ba chiar la bona acasa si nimeni nu tipa cat de chinuiti sunt copiii aceia. Daca parintii nu sunt despartiti, chinul lui nici nu e de tipat, sincer. Singura diferenta e lipsa unui parinte, locul in care doarme contand, legal si emotional, mai putin.
Situatia e similara in cazul lipsei parintelui(parintilor) in orice situatie: executare pedeapsa, plecare la munca in alta zona/tara etc. Sentimentul de abandon infloreste.

Daca tatal genereaza conflicte... asta n-o discut, suna ca vorba aia:"el a inceput primul"; totusi, suntem adulti, un conflict presupune minim 2 parti.
Daca partile nu se pot purta civilizat, nu conteaza in fata legii, instantei, psihologului copilului cine a inceput; da, cred ca cei doi parinti ar trebui cumva sanctionati, ambii, insa, din pacate, e extrem de dificil sa facem astfel de anchete.

Cele de mai sus sunt prezentate din experienta mea in instanta si au in vedere lucrurile care conteaza mai mult in fata legii si a unei instante romane. Nu e nimic personal.

Domnule, ma bucur extrem de mult ca ati reusit sa reinstaurati normalitatea. Un program gradat si adaptat pe viitor era indicat insa poate reusiti sa colaborati la mica intelegere, ar fi ideal. Succes!

Doamna Avliul, intr-o fireasca lege a firii, parintii se sacrifica pentru copii si NU invers. Nu e nevoie de un demers academic ca sa ne dam seama ca fiecaruia dintre noi ii e cel mai bine acasa, in locul lui, in mediul lui! Exemplele pe care le dati cu doarme la un prieten, la o matusa, la bona, ma scuzati, nu au absolut nicio legatura cu acest tip de cazuri. Cand copilul isi roaga parintele/parintii sa i se permita sa doarma la cel mai bun prieten sau sa ramana peste noapte la bunici, nici prietenul, nici bunicii nu incearca sa transforme acea "casa" in casa copilului. El doarme la bunica sau la un prieten stiind ca nu acolo e casa lui si ca acest lucru nu se intampla saptamanal. Toti avem nevoie de sentimentul de aparteneta. Se pare ca ne dorim sa mistificam realitatea in numele asa-zisului interes superior al copilului. Odata cu divortul realitatea se modifica! cumplit de simplu! Azi nu e ca ieri, maine nu-i ca azi! Parintii divorteaza, nu mai e ca atunci cand parintii erau impreuna. Trist, dar asta-i realitatea. Copilul merge la scoala, nu mai e ca atunci cand mergea la gradinita. Daca parintii s-au despartit cand copilul era mic, astfel incat el practic nu a apucat "sa-si cunoasca parintele", cunoasterea urmeaza sa se faca treptat, parintele lasandu-i timp copilului sa se obisnuiasca cu el (parintele) in conditiile si mediul favorabile si comode copilului, ca el e pe 1ul loc!. Nu smulgem copilul si-l dam peste gard ca celalat parinte are drepturi! Copilul nu s-a nascut sa satisfaca drepturi si orgolii, ale niciunuia dintre parinti!!! Ca atare, ca bun parinte, pui mana si te sacrifici, iti iei de la gura, bati drumuri, incerci sa te intelegi cu parintele la care sta copilul, ii zici cu vorba buna, ii zici cu instanta, dar nu tratezi copilul drept valiza, si-l arunci in masina, sub titlul interesul superior al copilului, facandu-l navetist, si las' ca doarme in masina! N-ati vrea si dvs sa dormiti in masina? sau poate vrea doamna Presedinte?
Da, sunt copii care fac o ora dimineata si alta dupa-amiaza cand merg si se intorc de la gradinita. Si asta ce inseamna, ca le-o fi bine? Ca e obligatoriu? Ce drama s-ar intampla daca tatal (in situatia data) ar veni la vizite la domicilu, ar participa impreuna cu mama la sarbatorirea zilei copilului, Craciunului, Pastelui, in unele zile (aici stiu ca nu e posibil din cauza distantei) l-ar duce sau l-ar aduce de la gradinita/scoala? si astfel copilul s-ar invata cu amandoi si s-ar simti el confortabil sa se duca la tata, nu instanta sa-l oblige! Tot ce faci ca vrei e mult mai important, mai durabil si confortant decat ce ti se impune!