program de reabilitare termica blocuri

cum poate mentiona cineva ca este mai ieftin sa faci pe cont propriu? numai termopanele te costa mai mult....studiati intai ce reprezinta aceasta reabilitare si apoi intrati in discutii..chiar daca doriti ..aplauze dle trope

La ce replica am primit cred ca dl avocat nu a inteles ca primarul din BV e mai lucid decat altii... In plus, am oferit un raspuns: in BV, printre conditiile "de baza” se numara unanimitatea proprietarilor care ar fi de acord. Altfel spus, cine zice ca trebuie sa fie doar majoritate... ii inseala pe ceilalti.

Daca dl av ar fi citit mai multe postari ar fi inteles ca oamenii isi mai exprima si parerile pe forumul acesta...
Nu vreti sa auziti parerea celor care locuiesc la casa si care, indirect, cotizeaza la reabilitarea proprietatii altora? De strazi asfaltate, de canalizare, de altele nu mai e nevoie in tzara aceasta... La cati bani din buget sunt alocati pt aceasta "reabilitare” s-ar face multe altele... Dar aici e fixul cu niste bani "alunecosi”. Vreti sa spuneti ca veti sti cota reala pe care Statul si consiliile locale o vor plati, realmente? Guvernantii au idei putine si fixe.

Nu trebuie sa ma creada cineva pe cuvant in ceea ce priveste costurile, dar ma intreb – retoric si degeaba – ce vina au cei care nu au bani sa plateasca aceasta "reabilitare”? Anul trecut guvernatii ziceau ca cetateanul va trebui sa plateasca 700 euro; in 4 Martie 2009 ministrul blaga zice ca cetateanul va plati 750 euro... In toamna va fi vorba de 1000 de euro? Cu totii stim ca, deseori, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ...

Apoi, s-a cam renuntat la reabilitarea conductelor de agent termic, de exemplu – unde se pierde caldura, nu gluma – dar nu se renunta la fatzade... Sa arate bine, ca de restu’... cui ii pasa? Sta guvernantul cu nasul in mucegaiul care va aparea dupa 5 ani? Fara o aerisire constanta a locuintei e nashpa de nashpa...

O alta scurtatura a procedurii va fi faptul ca, in noua formula, anveloparea va presupune numai imbracarea blocului in material termoizolant, montarea de ferestre termopan si izolarea terasei. "Schimbarea instalatiilor interioare va ramane in sarcina locatarilor“, admite murgeanu (in 21 Ianuarie 2009, in Ev Zilei).
In aceeasi idee, locatarii vor fi obligati apoi sa-si monteze si repartitoare de costuri, a.i. sa poata cu adevarat sa masoare si sa... economiseasca energia termica. In lipsa acestor instrumente de masura si cu tevile neschimbate economia de energie nu va ajunge la cotele preconizate de guvern – dar, cui ii pasa? Important e sa se bifeze ceva pe agenda cererilor UE si sa se adune banii necesari... ca auditul termic ar fi in stare sa il faca vara...

Dna proprietaru’, nu am nevoie de aplauzele nimanui (dar sunt binevenite =D> Dar incercati sa vedeti lucrurile si din perspectiva celor care nu au bani sau a celor care locuiesc la casa si platesc taxe (bani) de care beneficiaza numai unii...

@trope_doi are perfecta dreptate si, daca in Brasov se procedeaza asa - decizia unanima a proprietarilor pentru participarea la program - inseamna ca, in sfarsit, exista si un loc unde se gandeste cu capul. Nu poti obliga pe cineva sa achite o suma atat de mare, mai ales in conditiile in care in perioada actuala atatia oameni raman fara serviciu.

Acest program va fi greu de indeplinit atata timp cat exista si o suma de bani care trebuie achitata de proprietari. Daca pentru unii 700 euro nu reprezinta o suma asa de mare, pentru altii poate insemna un efort imens sau aproape imposibil.
Cea mai mare aberatie este ca cineva sa decida pe banii si posibilitatile tale. Asociatiile nu-si pot permite sa se angajeze pe banii altora.Am auzit ca suma ar trebui achitata intr-un an sau in doi ani cu o dobanda.

Citat:
I: Cât costa reabilitarea termica a unui apartament standard de 3 camere?
R: Este dificil sa se faca estimari corecte fara sa se cunoasca situatia de la fatza locului. Costurile reabilitarii depind de foarte multi factori, care contribuie la cresterea sau scaderea facturii totale pentru reabilitare. Materialele din care a fost construit blocul, modul cum au fost intretinute instalatiile, reparatiile efectuate, amploarea lucrarilor de reabilitare solicitate de catre beneficiari, sint citiva dintre factorii care contribuie la factura totala. Costurile reabilitarii nu pot fi estimate decit de catre specialisti, in urma expertizei si auditului energetic al cladirii. Doar specialistii - auditorii energetici - pot spune care este situatia de fapt a cladirii, ce presupune reabilitarea termica a acesteia si la cit sint evaluate costurile reabilitarii. (atunci, de ce se da o suma, asa, la oha, de 700-750 euro pe care, se zice, ii are de platit proprietarul?)

Despre obtinerea / mentinerea eficientei visate (din Programul National de Reabilitare Termica a Cladirilor de Locuit citire). Intre paranteze... comentarii personale.
Criteriul economiei de energie
Având în vedere acest criteriu, soluţiile de reabilitare termică a clădirilor de locuit se clasifică funcţie de economia netă de energie obţinută prin aplicarea diverselor soluţii, începând cu soluţiile cu economia cea mai mare. Aplicând soluţii de reabilitare termică a anvelopei conform normativelor în
vigoare se pot obţine economii anuale de energie de până la 50% (vrabia Mihai Viteazu!). Analizând distribuţia pierderilor de căldură prin elementele anvelopei pentru un apartament mediu înainte şi după reabilitare, rezultă că pierderile cele mai mari de căldură sunt prin infiltraţiile ferestrelor şi pereţilor exteriori.
Ierarhizarea soluţiilor în funcţie de economia de energie este următoarea:
• reabilitarea suprafeţelor vitrate a clădirilor;
• reabilitarea pereţilor exteriori;
• reabilitarea teraselor;
• reabilitarea planşeelor peste subsol:
• utilizarea surselor neconvenţionale de căldură - geotermală, căldura stocată în sol sau apa freatică - prin montarea în centralele termice a pompelor de căldura, cazane cu condensaţie şi sisteme cu cogenerare;
• înlocuirea utilajelor în punctele termice şi centrale termice; (s-o vedeti si pe aceasta)
• înlocuirea reţelelor de distribuţie agent termic şi apă caldă de consum cu conducte preizolate;
• adoptarea sistemului de contorizare pe apartament; (din cate zice murgeanu nu prea mai e cazul)
• adoptarea unei scheme moderne de automatizare, măsură şi control în punctele termice şi centralele termice; (haida-de)
• utilizarea energiei solare pentru preparare apă caldă de consum;
• adoptarea sistemului de contorizare pe clădire; (hm-hm)
• înlocuirea instalaţiilor interioare de încălzire. (sigur ca da...)
Exploatarea clădirilor de locuit după reabilitarea termică
Pentru menţinerea confortului termic şi asigurării unui climat termic corespunzător, după îmbunătăţirile aduse clădirilor şi instalaţiilor aferente, este necesar să se ia măsuri corespunzătoare de exploatare care constau, în principal, în:
• Verificări periodice (pe banii cui?)ale bunei funcţionări a instalaţiilor de încălzire pe ansamblul instalaţiei şi pe elementele componente, şi anume.
- cazane; corpuri de încălzire; armături; termoizolaţii; contoare de măsurare a consumurilor; instalaţii de reglare şi aparate.
• Verificarea şi evitarea mascării radiatoarelor de calorifer cu perdele sau draperii, pe toată înălţimea încăperii, aplicarea de grilaje decorative, etc.
• Măsuri împotriva formării condensului interior:
- limitarea cantităţilor de vapori de apă produse în încăperi; (cum se face asta in baie si bucatarie?)
- ventilarea corespunzătoare a încăperilor, a bucătăriilor şi a băilor; (in baile in care exista o „gura” de aerisire – de regula infundata sau care se "aerisesc”direct in bucatarie cum se va asigura ventilatia corespunzatoare pt evitarea mucegaiului care poate ataca plamanii prin sporii speciali detinuti?)
- evitarea încălzirii încăperilor cu flacăra aragazului;
- etanşarea optimală a ferestrelor şi uşilor; (o fac amatorii de reabilitare sau cei care reabiliteaza? Pare o contradictie aici...)
- folosirea în băi şi bucătării a unor finisaje interioare cu rol de barieră contra vaporilor de apă - placaje ceramice, vopsitorie în ulei - iar la tavane a unor finisaje permeabile - spoieli cu var, zugrăveli cu humă;
- folosirea în încăperile de locuit a unor finisaje permeabile la vapori - humă, var, tapete semilavabile - şi a lambriurilor de lemn; (altfel spus: jos lavabila!)
- utilizarea pentru acoperirea pardoselilor reci de covoare sau mochete, pe suport textil - nu se recomandă mochetele pe suport cauciucat (adica, produse ceva mai scumpe...)
• Măsuri de protejare a pereţilor şi pardoselelor:
- în cazul executării unor lucrări de îmbunătăţire a protecţiei termice pe interior, pe elementele de închidere respective nu se recomandă agăţarea de obiecte sau baterea de cuie;
- evitarea amplasării elementelor de mobilier cu suprafaţă mare (şifoniere, dulapuri, biblioteci, etc.) de-a lungul pereţilor exteriori iar în cazul în care aceasta nu este posibil, se va lăsa un spaţiu de aer de cca 5 cm grosime care să permită circulaţia liberă a aerului, între mobilier şi perete.
• Măsuri de păstrare a calităţilor acustice ale clădirilor:
- limitarea folosirii de agregate şi utilaje, generatoare de zgomote şi vibraţii;
- evitarea modificării pardoselilor calde din încăperi - parchet, mochete - cu pardoseli reci;
- evitarea desfiinţării totale sau parţiale a unor plafoane suspendate;
- limitarea intervenţiilor care pot conduce la crearea de goluri în elementele de construcţie;
- întreţinerea corespunzătoare a armăturilor aferente instalaţiilor sanitare;
- înlocuirea la timp a subansamblurilor defecte.

Altfel spus, costurile pot fi mai mari decat abureala generala pe care o genereaza cei interesati.