Minor luat cu forta de tata de langa mama lui

gi-jane2 a scris:nnllluccin

copilul nu vrea sa o cunosca pe respectiva.De ce l-am obliga?

nNu e nevoie sa il obligati si nici nu e indicat, va accepta singur daca i se explica. Va ajunge sa inteleaga situatia si s-o accepte.n/quot]

In sfarsit o abordare echilibrata si corecta a situatiei!Multumesc!

nu e firesc - sunt de acord
nu ii face bine - sunt de acord
dar cand pui in balanta "nu il mai vede deloc" cu "il vede, dar e si femeia aia de fata" - care rau e mai mic?
Credeti ca un concediu il va invata pe baiat sa nu-si respecte sotia? dar cu divortul dintre parintii lui ce facem? sau cu circul la care asista acum cand tata se cearta cu mama vis-a-vis de care e mai indreptatit?
Nu stiu ce va imaginati ca se va intampla intr-un concediu cu doi oameni care au fiecare copilul lui, dar cu siguranta n-or sa aibe timp sa fie amanti ...
Deci, daca stam cu picioarele in ligheanul cu apa rece si judecam ce e mai putin rau pentru copil - sa intre la mijloc intre razboiul dintre mama si tata sau sa o cunoasca pe "femeia aia" (care are si ea un copil de care are grija, nu poate sa fie chiar un monstru cu 7 capete) - eu tot tind sa cred ca nu razboiul e solutia fireasca.

--
iar partea cu "nu vreau sa ma culci ca mi-ai aruncat jucaria" e asa un amanunt ca nici nu stiu ce fel de argument se doreste a fi

dar cand pui in balanta "nu il mai vede deloc" cu "il vede, dar e si femeia aia de fata" - care rau e mai mic?

e, nu e vb sa nu il vada deloc, daca vrea il poate vedea oricand doreste cred ca o putea face si pana acum, insa mie imi pare ca nu prea doreste in realitate. A, ca si-a programat concediul cu noua sa "familie" si a naibii nevasta ii strica planurile nedandu-i copilul care intregea tabloul de familie si s-ar mai fi jucat si el cu copilul femeii..nu cred ca are o frustrare prea mare ca nu i se da copilul, cat i se strica planul.
Nu stiu cat avea copilul de castigat sau ce are de pierdut ca nu vrea sa mearga. Cred ca cel mic s-ar fi bucurat sa petreaca ceva timp cu tatal, nu sa fie a cincea roata la caruta.
Sa ii zici copilului la 5 ani ca n-o mai iubesti pe ma-sa si iubesti o alta femeie o fi avut vreun rost ? E un mod de a-ti apropia copilul ?

Un copil care este indepartat de un parinte este un copil care a pierdut.
Legal domnul are dreptul sa ia copilul. Simplu. Este legal dar si moral sa lasi copilul sa petreaca vacanta cu tatal lui. Nu scrie absolut nicaieri in lege ca daca pleaca cu amanta tatal este decazut din drepturi sau ca are conditii speciale de a petrece timp cu copilul.
Iarasi nu scrie ca fosta sotie sau sotia parasita are dreptul sa impuna conditii tatalui.
Cu alte cuvinte nimic nu-i da drept doamnei sa impiedice copilul sa se duca in vacata cu tatal.
Ca nu-i convine e una, dar acel copil are dreptul sa fie cu tatal lui. Nu scrie in lege ca acel copil poate petrece timp cu tatal doar daca acesta vine fara prietena/amanta,

Oameni buni, inca odataȘ nu ne priveste ce planuri are tatal. sau ce frustrari are mama. sau ce neajunsuri vecinul!
Ne intereseaza copilul. Copilului ii e bine sa aiba doi parinti. Pentru asta, si mama si tata sa-si muste buzele si sa ii explice copilului ce bine e sa mearga in vacanta cu tatal si ce fain va fi.
Ca amanta, ca primarul, ca... nu conteaza.

La inceputul rupturii se pun bazele relatiei viitoare; in acest moment, mama ii permite copilului conditionat accesul la iubirea paterna.
Asa cum copilul e suparat pe tata ca i-a aruncat jucaria (in realitate e suparat ca nu a inteles acel lucru, de ce, cum), asa va ajunge sa discearna mai bine si sa fie suparat pe mama ca i-a aruncat relatia cu tatal conditionand-o inutil.
Asa cum tatal trebuia sa ii explice de ce e nevoie sa se indeparteze de jucaria aia, asa si mama trebuie sa ii explice de ce e bine sa mearga cu tatal.

Un copil e luat cu forta daca nu i se explica, altfel el e dispus sa accepte aproape orice ii cer parintii; asta inseamna ca parintii sa fie dispusi la explicatii si sa treaca peste nevoile proprii.

Cum dv. ati pus problema ca pruncul sa fie luat cu forta, tot dv. discutati despre faptul ca pruncul nu doreste... tot dv. nu vad sa incercati sa faceti un compromis pentru copil... nu vad de unde putea reiesi varianta explicatiilor si convingerii copilului.
Da, e ideal ca acel copil sa fie convins, dar asta tine de dv. Atata timp cat dv. nu vreti ca el sa plece, nu veti reusi sa convingeti copilul; e un om mai mic, nu e prost si va simti teama, frustrarea, neplacerea dv. Asa ca incercarea asta nu are multe sanse de succes.
Dv. ati ales un tata pentru copilul dv. si pentru ca nu va place ce-ati ales, il pedepsiti pe copil. Suna ca o razbunare...

Totusi, revenind la partea juridica, mergeti si consultati un avocat in domeniul familiei, unul care face si se ocupa cu asta, ca sa va faca vreo cateva scenarii despre cum si ce va astepata, ce va cere legea, ce-i cere legea tatalui etc. Pentru ca va imaginati lucrurile diferit si nu va ajuta, nici pe dv. si nici pe copil.

Nu puteti condamna tatal la singuratate ca o conditionare sa isi vada copilul si, mai ales, nu puteti sa va condamnati copilul sa fie orfan de tata ca ati facut dv. o alegere neinspirata. E copilul dv., chiar il vreti dezechilibrat emotional?