Luare de mita

Mi-a mai venit o idee!
In 2012 cand sa comis fapta exista inca acceptare de foloase necuvenite... apoi in 2013 aceasta a fost inclusa la luare de mita.
Deci in momentul cand a primit banii sotul meu dosarul omului numai era la el. Nu ia dat ca sa influenteze nimic.
Ca doar acum de asta il judeca... asta a recunoscut. Pt fapta asta petrecuta in 2012!
Trebuie sa fie ceva care imi scapa aici... bine, imi scapa pt ca nu ma pricep!
Sotul meu a zis ca dupa ce se termina aici ii face plangere procuroarei de caz pt ca a cerut interzicerea profesiei ceea ce a dus la demisia sa.
Nu inteleg ce rost mai are chestia asta... e adevarat ca a trebuit sa-si dea urgent demisia din cauza asta pt ca nu putem traii doar dintr-un salariu... insa nu vad nici un beneficiu pt el din asta...

ela_79 a scris:

In 2012 cand sa comis fapta exista inca acceptare de foloase necuvenite... apoi in 2013 aceasta a fost inclusa la luare de mita.
Deci in momentul cand a primit banii sotul meu dosarul omului numai era la el. Nu ia dat ca sa influenteze nimic.

Întradevăr, în ambele legi - atât în cea în vigoare la data săvârșirii faptei cât și în cea în vigoare la data judecării acesteia - există prevederi referitoare la legalitatea incriminării, adică reglementări care prevăd că o persoană poate fi judecată numai pentru o faptă prevăzută de legea penală la data săvârșirii ei.

Art. 1. noul C.pen. Legalitatea incriminării alin. 2 - Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârşită.

Art. 11 vechiul C.pen. Legalitatea incriminării ‐ Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârşite, nu erau prevăzute ca infracţiuni.

Revenind la faptă, în vechiul cod era incriminată primirea de foloase necuvenite, la art. 256 vechiul C.pen:

ART. 256 Primirea de foloase necuvenite - (1) Primirea de către un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Aceași faptă a fost inclusă în infracțiunea de luare de mită pe noul C.pen. la art. 289:

ART. 289 Luarea de mită - (1) Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Distincția între luare de mită și primirea de foloase necuvenite se făcea pe vechiul cod în principal după cum funcționarul a avut sau nu o înțelegere prealabilă, anterioară îndeplinirii actului ce intra în îndatoririle sale de serviciu cu cel dare îi dă banii sau foloasele respective. Astfel, dacă cei doi s-au înțeles în prealabil, fapta era luare de mită chiar dacă foloasele au fost primite după îndeplinirea actului.

Pe noul C.pen. această distincție nu mai e necesară, deoarece așa cum a fost reformulat textul de incriminare de la art. 289 alin. 1 noul C.pen., nu mai contează dacă cei doi s-au înțeles sau nu în prealabil ci conteză doar dacă funcționarul a primit bani sau foloase care nu i se cuvin în legătură cu îndeplnirea unui act ce intră în îndatoririle sale.
Spre deosebire de actuala reglementare, pe vechiul C.pen. fapta de luare de luare de mită, incriminată la art. 254 vechiul C.pen. era fapta săvârșită „în scopul de a îndeplini” un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, deci trebuia să existe o înțelegere prealabilă, iar în lipsa acesteia fapta era cea de primire de foloase necuvenite și nu cea de luare mită.

Deci, în cazul D-voastră, înțelegerea prealabilă pe care a avut-o, sau nu a avut-o soțul D-voastră cu cel de la care a primit banii nu este importantă din punct de vedere a existenței faptei penale - aceasta exista și pe vechiul cod și există și pe noul cod chiar dacă, în cazul în care nu a existat o asemenea înțelegere aceeași faptă este incriminată pe noua lege într-o altă infracțiune decât pe vechea lege.

Totuși distincția e importantă în ceea ce privește pedeapsa aplicată, având în vedere diferența relativ mare ale limitelor de pedeapsă a celor două infracțiuni, element esențial în stabilirea legii penale mai favorabile în cazul existenței unei succesiuni de legi între momentul săvârșirii faptei și cel al judecării acesteia.

Astfel, dacă s-a dovedit înțelegerea dintre funcționar și cel de la care a primit foloasele necuvenite. fapta pentru care va fi condamnat va fi ce prev. de art. 289 noul C.pen. care este mai favorabilă decât cea de la art. 254 vechiul C.pen., raportat la limitele de pedeapsă, iar dacă nu s-a dovedit înțelegerea anterioară dintre cei doi, fapta pentru care va fi condamnat va fi cea prev. de art. 256 vechiul C.pen., care este mai favorabilă decât cea prev. de art. 289 noul C.pen., tot raprotat la limitele de pedeapsă prevăzute pentru cele două infracțiuni.

Distincția referitoare la existența unei înțelegeri prealabile dintre cei doi este importantă și în ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare de interzicere a unor drepturi. Astfel dacă se va pronunța o condamnare pentru luare de mită, pedeapsa interzicerii dreptului de a ocupa o funcție publică e obligatorie pentru instanță, însă dacă se va pronunța o condamnare pentru primire de foloase necuvenite, instanța nu e obligată să aplice o asemnea pedeapsă.

Toate aceste aspecte însă, trebuiau să fie lămurite de avocatul care s-a ocupat de caz. Nu se poate contesta faptul că acesta i-a recomandat soțului D-voastră să recunoască fapta, dar cel puțin ar fi trebuit să vă explice de ce a ales o asemenea strategie.

In NCP se foloseşte sintagma „în legatura cu” în locul celei „în scopul de” care era in CP din 1969, consecinţa imediată fiind irelevanţa penală a criteriului „timp” cel care, în esenţă, distingea luarea de mită de primirea de foloase necuvenite din vechea reglementare.
Evident ca legea veche este lege penală mai favorabilă daca discutam de foloase necuvenite.
Cat despre strategia apararii, este clar ca avocatul angajat cunoaste dosarul si poate aprecia in concret, noi ”facem discutii”, atat.

Va multumesc mult pt explicati! Chiar daca nu ma ajuta prea mult macar clarifica multe aspecte. Multumesc.
Un an nou fericit...

Buna ziua.
Revin dupa ceva timp... cu scuzele de rigoare, sa va spun ca pe sotul meu l-a condamnat la 2 ani si 8 luni cu suspendare, plus interzicerea unor drepturi, destul de multe. Si 4 ani si 8 luni de incercare, precum si plata tuturor cheltuielilor cu ascultatul, deranjul si tot tacamul de vreo 20.000 lei.
Cum sotul meu a refuzat sa schimbam avocatul am mers cu acelasi avocat la mila judecatorului cum se zice.

Acum, cum mie nu imi da pace deloc cazul asta :) si normal pt ca ma afecteaza personal vreau sa va mai pun o intrebare.

Asa cum am spus pe el l-a ridicat cu mandat de aduce DGA-ul. A fost ancheta lor.
Daca judecatorul l-a judecat si condamnat ca pe un inalt functionar public...
nu era normal de competenta DNA-ului?
Poate judecatorul sa schimbe incadrarea facuta de procuror si asta in dejavantajul inculpatului? Si mai ales ca el nu este inalt functionar public! Nici macar nu e ofiter iar prejudiciul a fost mic...