alienarea parentala ce este de fapt ?

Martonze a scris:

pentru a sta cu o nouă familie, pe care nu o cunoaşte, într-un mediu necunoscut, unde nu înţelege nici măcar limba în care se vorbeşte şi unde, din cauza natalităţii scăzute, sunt vânaţi copiii imigranţilor.

Si cum sa cunoasca familia doamna? Sau mai bine nu o cunoaste deloc? Si imi spuneti si mie cu ce vaneaza copiii imigrantilor? Cu arme de vanatoare sau cu ce?

Dacă citiţi cu câteva luni în urmă, veţi vedea că cel de mai sus se lăuda că plăteşte pensie alimentară de 200 lei !!! Iar mama în cauză e profesoară, vă daţi seama că din vreo 1500 lei, va primi în mână, de acum înainte, cca 750 lei? Restul, va intra în contul acelui domn, care va demonstra în instanţă că e tată bun şi-şi plăteşte la timp obligaţia de tată.Eventual, din banii luaţi de la mamă, îi va mai trimite copilului câte o mică atenţie, prin curier, evident, ca să aibă dovadă.Sau, de ce nu, la şcoală, în timpul orelor, în faţa clasei, ca să arate că se interesează de copil.

Bineînţeles că se poate, respectivul va solicita , în schimb, toate vacanţele copilului la el, în ţara în care trăieşte, fiindcă, nu-i aşa, relaţiile personale pot avea loc numai departe de prezenţa stânjenitoare a mamei şi numai cu copilul rupt din mediul familial în care a trăit, pentru a sta cu o nouă familie, pe care nu o cunoaşte, într-un mediu necunoscut, unde nu înţelege nici măcar limba în care se vorbeşte şi unde, din cauza natalităţii scăzute, sunt vânaţi copiii imigranţilor.

Ciudat este insa doamna Martonze e ca atunci cand o mama doreste sa plece cu copilul departe, intr-o tara straina, acolo unde copilul e rupt de tatal care se ingrijeste de el, de mediul familiar in care a trait si de tot ceea ce descrieti mai sus, dumneavoastra nu obiectati. Este senzatia mea din ce citesc ca desi sustineti importanta tatalui in viata unui copil, imediat in a doua fraza prin ceea ce spuneti reiese exact contrariul.
Problema despartirii de mediul familiar apare doar cand nenorocitul de tata doreste sa aduca copilul aproape de el. Acolo da, e mediu nefamiliar. Daca mama se recasatoreste si pleaca cu noul sot nu mai e mediu nefamiliar. Cat de corect e asta?

Doi oameni se despart. Au un copil impreuna care poate are pana intr-un an. Din cauza faptului ca este mic evident mama sare in sus ca tatal sa nu ia copilul peste noapte la el desi nu e alaptat si acest fapt e sustinut de toata lumea. Mai tarziu, la 3-4 ani cand copilul e suficient de marisor evident ca nu doreste sa petreaca noaptea la cel caruia mami I-a permis accesul doar cateva ore pe saptamana la el. Si evident din nou, se considera motiv intemeiat ca cel mic sa stea departe de tata. Tata care nu stie mare lucru despre el pentru ca nu-I asa,daca cere informatii I se raspunde ca mama nu este ghiseu de informatii publice si sa se descurce.
Vad aici pe forum ca verbal se sustine relatia copilului cu tatal dar nu se ofera nici o alternativa pentru acesti doi de a avea in viata reala una. Tatal trebuie doar sa plateasca pensie alimentara cat mai mare desi nu-I asa, pe nimeni nu intereseaza banii.
Iar daca tatal, in mizeria lui de a fi alaturi de sangele lui face cum zice legea, este doar un ordinar profitor care doreste banii mamei.

Pentru userul Tarkan, sunt multe metode prin care poti aliena. Poti opri copilul direct sa mai mearga la vizita, ii poti spune mereu ca tati nu-l iubeste, il poti speria cu privire la acesta. Sau poti fi mai subtil, sa te uiti in alta parte cand copilul iti zice ca s-a simtit bine la tata, sa-l ignore cand vine de acolo, sa te preface bolnav ca a fost plecat si asa mai departe. Copilul recunoaste de mic expresiile faciale, iar cand se intoarce din vizita de la celalalt parinte si simte ca te-a dezamagit pentru ca s-a simtit bine acolo, se gandeste de doua ori inainte de a mai spune ca vrea sa plece si cu celalalt, desi il iubeste. Pentru un parinte care a inteles importanta fostului partener in viata copilului, faptul ca cel mic s-a simtit bine la celalalt nu-I provoaca frustrarem sau suparare, doar liniste ca cel mic e ingrijit si fericit. La acel parinte copilul nu are ce dezamagire,frustrare detecta.
La asta se refera textul trecut de dumneavoastra.
Nu este deloc de domeniul sf-ului ce ati scris ci de domeniul bunului simt.
E simplu, sunt dati in care copilul sa nu vrea la tine,ca parinte nerezident. E normal, e firesc, nu are chef. Asa cum sunt dati cand e la tine si nu are chef sa se intoarca la parintele rezident.
Atunci insa cand copilul nu mai vrea deloc la tine, fuge de tine, te uraste in mod nejustificat iar motivatia este puerila "m-ai suparat ca mi-ai dat servetelul rosu la masa" devine evident ca ceva se intampla. Iar daca la toate astea copilului I se schimba scoala, nu ti se mai raspunde la telefon ca sa vorbesti cu el, nu ai aflat ca a fost bolnav, operat iar tu stateai linistit ca e bine acasa, e clar ca e alienare. Pentru ca parintele care nu alieneaza e cel care coopereaza cu celalalt, care intelege celalalt, chit ca e fost, e important in egala masura in fata copilului.

Nu este un nou job pentru tatici sa dea fostelor amenzi.
Aveti cumva idee ca e un tatic care a refuzat ca judecatoarea sa da fostei o amenda colosala pentru a-I acorda timp de gandire si sa-l lase sa-si vada copilul? Pentru ca interesul lui nu sunt banii ci copilul lui?
Aveti idee ca sunt tati care au platit mii de euro ca sa-si vada copii mai repede santajati fiind de catre foste pentru ca altfel ar fi trecut luni de zile, ani pana sa-i mai vada?
Aveti idee ca sunt copii care plang in timp ce le inchid usa in nas parintilor pentru ca ii supravegheaza celalalt din spate? Copii care isi implora mamele sa ii lase sa primeasca cadoul de la tati? Tati care este prezent la fiecare serbare,sau sedinta cu parintii sau meci de fotbal?
Cat de uman este asta pentru un copil? Sa nu fie lasat sa iubeasca? Sa creada ca a-si iubi celalalt parinte este ceva rau?
La asta se refera alienarea parentala.
Iar parintii care in instanta incaseaza asemenea amenzi sunt cei care fara nici un dubiu alieneaza. Si inca sunt norocosi, pentru ca in afara ar ajunge la puscarie.

As dori sa mentionez ceva, in ce am scris mai sus se poate intelege ca doar mama poate fi factor alienator dar nu, persone alienatoare pot fi si tatii, bunicii sau alte persoane. Asa cum personal consider ca atunci cand un copil incepe brusc si vehement sa nu mai doreasca in vizita la celalalt nu e intotdeauna alienare ci pot fi la mijloc si erori comportamentale ale parintelui nerezident.

UnPărinte, faceţi cumva şi o suciţi ca să ajungeţi la aceeaşi concluzie:mama e alienatoare.
Unul dintre distinşii tătici de pe site-ul iubit de Dvs., se lăuda cum a trântit-o pe mama de caldarâm şi cum numai atunci a primit o amendă administrativă , în rest, a primit tot NUP.În acţiuea judecătorească, descria cum acea mamă s-a trântit la pământ, ca să-l acuze în faţa poliţiştilor!
Stimată Letiţia , nu e acelaşi lucru tatăl venit din misiune, de care copilul se bucură cu tatăl venit cu poliţia şi executorul; nu-i acelaşi lucru mama (sau tata) plecat în vacanţă cu copiii, fără celălalt, care nu a putut să-i însoţească, pentru că , în primul rând, copilul pleacă cu persoana în care are încredere şi eventual cu familii prietene cu copii.

Nu cred ca sucesc cat ca nu imi cititi dumneavoastra toate postarile. Am mentionat clar la sfarsitul postarii mele ca nu as vrea sa se inteleaga ca mama e alienatoarea.
Nu am citit nicaieri cum ca cineva s-ar fi laudat ca a trantit mama pe caldaram apoi a primit NUP. Ar fi frumos sa puneti linkul daca aveti asa ceva.
Nu ma cheama Letitia, e insa un nume frumos, puteti sa-mi spuneti asa daca va face placere. Si daca insistati va pot spune in privat si numele real. Daca imi permiteti insa, e putin ingrijoratoare dorinta dumneavoastra de a afla cine exact indrazneste sa va contrazica opiniile pe forum.
Corect, tatal venit din misiune e tatal care a beneficiat cat timp a fost plecat de dragostea copilului din cauza faptului ca cel mic nu a fost intors impotriva lui. Tatal care vine cu executorul e deja un tata alienat. Copilul care pleaca cu parintele nerezident in vacanta e un copil care ar trebui sa plece cu un parinte in care are incredere. Si minorul poate avea familii prietene si impreuna cu parintele nerezident. Unde se zice ca nu se poate?
Inteleg din vorbele dumneavoastra ca automat daca a divortat parintele nerezident nu ar mai trebui sa fie indreptatit la dragostea si increderea copilului in egala masura cu celalalt parinte?

Nu ar trebui sa se ajunga la executor judecatoresc,ar trebui sa fie o lege care intai sa previna alienarea si apoi sa faca in asa fel incat sa nu sufere tocmai copilul, victim a acestui abuz.
Aici insa nu vorbim despre legi ci strict despre fenomenul alienarii.

Asta inseamna, cand prin diverse actiuni sadesti in inima copilului ideea ca celalalt parinte e rau si ca dragostea fata de el face sa sufere pe parintele resident. Exista. E un fenomen destul de extins. In toate tarile au inceput sa se ia masuri impotriva acestui abuz ca si in Romania de altfel.