Etapele despre care va spuneam intr-un mesaj anterior ca trebuie sa le aveti in vedere si sa solicitati sa vi se aplice pas cu pas, altfel puteti contesta rezultatul testarii, sunt urmatoarele:
Aceasta fiind un mijloc de investigare, trebuie sa fie solicitata si sa constituie de regula, un moment initial al anchetei si nu o ultima activitate, cand reactivitatea psihoemotionala a subiectului in cauza este afectata de foarte multi factori. Cu cateva zile inainte de investigare, examinatorul va studia in mod detaliat dosarul cauzei, pentru a formula impreuna cu cel care instrumenteaza cauza, cele mai adecvate intrebari.
Examinarea se va efectua numai intr-o camera izolata fonic, special amenajata si mobilata. Camera trebuie sa fie cat mai sobra, fara ornamente, tablouri sau diferite obiecte care ar putea distrage atentia persoanei examinate, si implicit sa denatureze inregistrarile psihofiziologice. Temperatura camerei trebuie sa fie normala, iar iluminatul corespunzator. De asemenea trebuie sa existe si o a doua camera, asa-numita “camera de observatie”, echipata corespunzator acestui scop.
La efectuarea examinarii va fi respectat principiul liberului consimtamant si al prezumtiei de nevinovatie. Daca subiectul nu este de acord cu efectuarea testarii, examinatorul va incheia un proces-verbal de consemnare a refuzului si a motivului invocat. Subiectul in cauza poate reveni asupra refuzului intial, urmand a fi ulterior examinat.
Sunt exceptate de la testarea cu tehnica poligraf urmatoarele categorii de persoane: minorii, femeile gravide, bolnavii psihic, persoanele cu afectiuni cardio-respiratorii severe, cele cu afectiuni neurologice grave (hemipareze-paralizii), alcoolicii, persoanele care in momentul testarii sunt in suferinta fizica (interventii chirurgicale recente, extractii dentare, leziuni cauzate de unele accidente etc.) si alte persoane in legatura cu care examinatorul apreciaza ca nu este cazul.
Persoanele ce urmeaza a fi examinate cu tehnica poligraf trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• sa nu fie supuse unor anchete obositoare;
• anterior sa aiba asigurata o alimentatie normala;
• sa nu fie amenintate cu tehnica poligraf;
• sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice;
• sa nu fie sub influenta medicamentelor cu actiune asupra functiilor sistemului nervos central;
• sa nu fie duse in campul infractional (nu vor participa la reconstituiri, experimente);
• sa nu participe la confruntari;
• sa nu fie prezentate pentru recunoasterea din grup si sa nu li se prezinte persoane spre recunoastere etc.
Conditia obligatorie la examinarea cu tehnica poligraf este normalitatea psihofiziologica a subiectului.
INTERVIUL PRE-TEST - Orice examinare cu tehnica poligraf va fi precedata de un interviu pre-test si incheiata cu un interviu post-test. Examinatorul va trebui sa obtina date exacte cu privire la faptele si circumstantele care constituie baza suspectarii ori acuzarii persoanei ce urmeaza a fi examinata. Examinatorul va obtine multe date chiar din observarea directa a persoanei inca din momentul in care aceasta intra in laborator si pana la terminarea examinarii. In timpul interviului pre-test (15-20 de minute) persoanei ce urmeaza a fi examinata, i se aduce la cunostiinta scopul examinarii, modul de functionare al aparatului, accentuand principiile fundamentarii stiintifice ale metodei si rezultatele ce se pot obtine. Acest aspect sporeste preocuparea persoanei nesincere asupra detectarii posibile si linisteste persoana sincera. Interviul pre-test se desfasoara dupa un anumit altgoritm.
Intrebarile din interviul pre-test au scopul de a provoca raspunsuri verbale si nonverbale, care vor oferi examinatorului indicii asupra sinceritatii sau nesinceritatii subiectului, fara a-l face sa-si diminueze in mod inutil starea de tensiune si fara ca examinatorul sa se angajeze intr-un dialog acuzator in dorinta de a obtine o marturisire a vinovatiei. Un subiect care este invinuit de catre examinator ca ar fi savarsit infractiunea in curs de cercetare sau care este interogat ca si cand ar fi deja considerat responsabil de aceasta, nu mai este potrivit pentru un test la poligraf.
Problematica examenului de laborator pune in ecuatie starea emotionala a subiectului ce urmeaza a fi testat la poligraf. Noutatea situatiei in care se afla subiectul, lipsa obisnuintei de a mai fi fost examinat cu asemenea aparatura sau implicarea acestuia in cauza penala supusa investigatiei, creeaza o stare de tensiune, de neliniste generala exteriorizata prin manifestari caracteristice unui comportament simulat: hiperemia sau paloarea faciala, spasmul glotic, contractarea buzelor, tremurul sau monotonia speciala a vocii, clipirea accelerata a ochilor, "ras fortat", sudoratia palmara sau faciala, frematatul mainilor, perioade de latenta in raspunsuri, evitarea privirii interlocutorului, culegerea unor scame imaginare, pedalarea picioarelor, contra-intrebarile, solicitarea inutila pentru repetarea intrebarilor etc. Experienta demonstreaza nu greutatea de a surprinde aceste manifestari, ci dificultatea de a le interpreta corect si de a le integra intr-un profil psihologic adecvat.
In situatia examinarii la poligraf este foarte important de a stabili cauza care amplifica starea emotionala a subiectului (labilitatea psihocomportamentala, trecutul sau infractional, starea de sanatate, problematica delicata a cauzei pentru care este cercetat etc.).
Interviul pre-test impune crearea unui sentiment de siguranta si incredere reciproca, a unui dialog deschis, degajat. Nerealizarea acestei stari poate inluenta negativ reactivitatea psihoemotionala a subiectului si implicit rezultatul testarii la poligraf.
In timpul interviului pre-test un subiect sincer, de obicei, va manifesta un comportament in care se pot observa indicii naturaletii si dezinvolturii in argumentare, subiectul manifestand mai mult curiozitate fata de cauza penala decat teama, exprimandu-si pareri, raspunzand prompt si coerent la intrebari etc.
Subiectul nesincer nu coopereaza, nu se angajeaza in dialog, da raspunsuri monosilabice, este lipsit de initiativa si spontaneitate. Cand se aduce in discutie problematica critica, se remarca pe langa negarile stereotipe de genul "nu stiu", "nu-mi pot explica", "cine, eu?", "nu-mi amintesc", si unele manifestari exterioare ale comportamentului simulat.
Subiectul sincer, nefiind implicat in cauza cercetata, dispune de capacitatea psihica de comutare a atentiei catre problematica interviului pre-test pe care o accepta cu interes. Dimpotriva, subiectul nesincer nu dispune de capacitatea de comutare a atentiei, evidentierea aspectelor in legatura cu fapta comisa avand un efect inhibant asupra lui.
Pe tot timpul testarii vocea examinatorului trebuie sa fie sub control absolut. Atitudinea acestuia trebuie sa fie obiectiva si rezervata, sa se manifeste impartial in privinta sinceritatii sau nesinceritatii persoanei. O alta atitudine l-ar plasa mai curand in rolul unui anchetator decat al unui examinator. Examinatorul trebuie sa asigure o ambianta confortabila, inlaturand orice cauze care ar putea afecta investigarea cu tehnica poligraf.
CHESTIONARUL UTILIZAT IN EXAMINAREA POLIGRAF
Un chestionar contine in medie 10 intrebari numerotate de catre examinator de la 1 la 10, ordine care corespunde si pe diagrama poligraf. Intrebarile formulate se vor referi numai la un singur aspect. Examinatorul noteaza numarul intrebarii pe diagrama poligraf adaugand, in functie de raspunsul afirmativ sau negativ al subiectului semnul "?" sau "-". In chestionar sunt incluse urmatoarele categorii de intrebari
- intrebarile relevante (incriminatorii, critice, acuzatoare) sunt propozitii-interogative adresate subiectului de psihologul examinator in mod nemijlocit, concis si clar atat in cadrul interviului pre-test, cat si in timpul testarii, vizand savarsirea sau implicarea acestuia in infractiunea ce face obiectul investigatiei, apte sa produca modificari in reactivitatea psihoemotionala (“D-ta ai comis furtul din magazinul X “).
In functie de complexitatea cauzei cercetate intrebarile relevante pot include si intrebari investigatorii sau de detaliu. Acestea reprezinta propozitii-interogative formulate ipotetic in vederea identificarii unei posibile reactivitati psihoemotionale la subiectul testat, care sa permita indicii cu privire la: existenta unor coparticipanti, tainuitori sau favorizatori, bunuri furate, locul unde se afla ascunse corpurile delicte, instrumentele utilizate la savarsirea infractiunii, precum si alte aspecte de acest gen pe care subiectul le ascunde (“Ai furat din magazinul X o combina muzicala ?“).
- intrebarile neutre sunt propozitii-interogative simple, care nu au legatura cu incriminarea si permit reechilibrarea psihica a subiectului dupa efectul intrebarilor relevante. Scopul lor este de a obtine in diagrama poligraf un segment etalon pentru reactivitatea psihoemotionala normala a subiectului (“Esti de profesie … ?“).
- intrebarile de control sunt propozitii-interogative la care aprioric se cunoaste, ca subiectul va raspunde nesincer. Scopul acestora este de a obtine un anumit nivel al reactivitatii psihoemotionale necesar efectuarii comparatiilor cu nivelul reactivitatii psihoemotionale obtinute la intrebarile relevante (“Te-ai gandit vreodata sa furi ceva ?“).
POLIGRAF
Diagrama sau harta poligraf reprezinta expresia grafica a parametrilor fiziologici (respiratia toracica, respiratia abdominala, reactia electrodermica, tensiunea arteriala - puls si micromiscarile neuromusculare), concomitenta chestionarii subiectului.
TR1 - respiratia toracica TR4 - tensiunea arteriala- puls
TR2 - respiratia abdominala TR5 - micromiscarile musculare
TR3 -; reactia electrodermica
Segment dintr-o diagrama poligraf
Sub impactul intrebarilor relevante ale cauzei, intregul organism al subiectului examinat se afla intr-o stare de alerta, reactivitatea psihoemotionala corespunzatoare raspunsurilor simulate la aceste intrebari fiind in mod evident mai clara, mai amplu exprimata decat cea obtinuta la intrebarile neutre.
Examinatorul stabileste tipul si numarul de teste ce vor fi administrate unui subiect. Conform metodologiei, in cadrul examinarii la poligraf pot fi utilizate urmatoarele teste: Testul intrebarilor obisnuite, Testul de stimulare, Testul intrebarilor intercalate, Testul complexului de vinovatie, Testul varfului de tensiune, Testul cu raspuns in gand si Testul “DA”. Fiecare dintre acestea prezinta caracteristici specifice, in functie de cauza si subiectul supus investigatiei. De obicei, pentru a formula o concluzie cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului sunt necesare cel putin trei teste.
La sfarsitul examinarii se procedeaza la interpretarea diagramelor poligraf. In prima faza activitatea de interpretare a diagramelor presupune:
• stabilirea segmentelor de traseu care evidentiaza raspunsurile sincere (lipsite de reactivitate psihoemotionala), corespunzatoare intrebarilor neutre;
• determinarea caracteristicilor segmentelor de traseu care evidentiaza raspunsurile nesincere (in care reactivitatea psihoemotionala este amplu exprimata) la intrebarile relevante, incriminatorii;
• decelarea selectiva a caracteristicilor segmentelor de traseu la intrebarile investigatorii (de detaliu) si depistarea celor care prezinta reactivitate psihoemotionala specifica;
• identificarea caracteristicilor specifice de traseu ce evidentiaza prezenta reactivitatii psihoemotionale in raspunsurile date de subiect la intrebarile de control.
In faza a doua se procedeaza la compararea segmentelor de diagrama corespunzatoare intrebarilor relevante si investigatorii cu cele de control si neutre, stabilindu-se diferentele.
Formularea concluziilor intr-o examinare poligraf consta in activitati de comparare si sinteza, rationamente de tip deductiv, inductiv si analogic, activitati de sesizare a celor mai sensibile modificari in traseele diagramei poligraf ca urmare a raspunsurilor obtinute la intrebarile relevante, neutre si de control. In urma interpretarii, atat a diagramelor poligraf, cat si a comportamentului subiectului pe tot parcurul examinarii cu tehnica poligraf, se poate formula o concluzie pozitiva, negativa sau incerta.
Rezultatul examinarii subiectului se consemneaza de catre examinator intr-un "Raport psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat prin tehnica poligraf". Acest raport cuprinde activitatile intreprinse pentru depistarea comportamentului simulat si concluziile rezultate in urma analizei si interpretarii diagramelor poligraf.
Raportul psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat se inainteaza organelor de cercetare penala care au dispus examinarea subiectului la poligraf.
INTERVIUL POST-TEST
Interviul post-test reprezinta momentul decisiv al valorificarii diagramelor. In aceasta faza a testarii se realizeaza saltul de la informatia de natura psihofiziologica la informatia de natura juridica, materializata in mijloacele legale de proba.
Orice examinare cu tehnica poligraf se incheie cu un interviu post-test. Abordarea subiectului se individualizeaza de la caz la caz, cu respectarea regulilor generale privind audierea invinuitului sau inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, tinandu-se seama si de nivelul de instruire si cultura al acestuia. Abilitatea examinatorului consta in a-l convinge pe subiect sa incerce dupa propria sa pricepere sa explice starile emotive pe care le-a simtit in timpul raspunsurilor date la intrebarile adresate. In functie de situatie, interviul post-test va fi continuat in biroul de ancheta de catre cel care instrumenteaza cauza respectiva.
REEXAMINAREA
Daca in urma administrarii testelor stabilite nu s-a reusit elaborarea unui diagnostic precis, de sinceritate sau nesinceritate, pentru clarificarea situatiei subiectului, se va proceda la organizarea unei reexaminari la poligraf. De comun acord se stabileste data si ora cand se va prezenta pentru reexaminare.
Intotdeauna reexaminarea la poligraf incepe cu administrarea unui test de stimulare (“Testul cu cartonase”), apoi "Testul intrebarilor obisnuite" si "Testul intrebarilor intercalate". Daca testele indica sinceritatea, examinarea trebuie considerata incheiata.
In situatia in care exista indicii de necooperare intentionata, se recomanda administrarea Testului “DA” sau a "Testului in gand". In final se mai poate repeta "Testul intrebarilor intercalate".
14.8. FACTORII CARE POT INFLUENTA ACURATETEA TESTARII POLIGRAF
Literatura in domeniul poligraf arata ca atributele de personalitate si competenta examinatorului pot influenta intr-o anumita masura rezultatele testarii (Larson, 1932; Marston, 1938; Inbau, 1942).
Se impune ca examinatorul sa fie o persoana inteligenta cu un back-ground educational superior, sa manifeste interes pentru activitatea sa etc. Antrenamentul si experienta vin sa completeze calificarea necesara.
Exista studii (Horvath & Reid, 1971) referitoare la relatia dintre atributele de personalitate, competenta examinatorului si rezultatele testarii la poligraf, care au demonstrat ca examinatorii cu o experienta limitata au o rata relativ mai ridicata a erorilor in evaluarea diagramelor si in formularea concluziilor, comparativ cu cei care au o experienta indelungata in domeniu.
Suzuki & Horvath (1982) sustin ca exista o interactiune complexa intre examinator si subiect in administrarea probei, fiind incorect sa se afirme ca aceasta interactiune nu ar avea efect asupra rezultatului testarii.
Factorii care pot afecta rezultatele examinarii la poligraf sunt (Reid & Inbau, 1977):
• neconstientizarea posibilitatii de detectare (subiectii cu nivel de scolarizare si QI foarte scazut, cu responsabilitate sociala scazuta etc.);
• tensiunea emotiva sau nervozitatea unui subiect sincer (indoieli fata de exactitatea aparatului, competenta examinatorului, conditiile in care se efectueaza examinarea etc.);
• nemultumirea sau resentimentul unui subiect sincer fata de examinarea la poligraf;
• hiperanxietatea (probleme personale ale subiectului, teama pentru implicarea in fapta cercetata, extinderea investigatiei asupra altor fapte etc.);
• implicarea in alte fapte sau infractiuni similare (subiectul este sincer cu privire la fapta in curs de cercetare, dar fiind implicat in alte fapte, este dominat de un complex de culpabilitate);
• incomoditatea fizica si psihica din timpul examinarii (teama subiectului de o posibila durere fizica produsa de aparat, presiunea exercitata de mansonul de tensiune arteriala - puls sau de tubul pneumograf etc.);
• responsabilitatea pe care o traieste subiectul cu privire la nerespectarea atributiilor de serviciu, favorizand comiterea infractiunii de catre alta persoana (de exemplu, neglijenta unui paznic face posibila comiterea infractiunii de catre o alta persoana);
• anchetarea excesiva a subiectului anterior examinarii (anchete prelungite si obositoare, acuzatiile aduse subiectului etc.);
• numarul prea mare de intrebari sau prea multe teste administrate subiectului intr-o singura examinare (subiectul poate deveni areactiv);
• frazeologia inadecvata a intrebarilor relevante (intrebari echivoce);
• intrebarile de control inadecvate (care nu au legatura cu problematica pentru care este testat subiectul);
• starea de "subsoc" sau "epuizarea de adrenalina" (un subiect nesincer poate fi areactiv daca este examinat imediat dupa comiterea infractiunii, datorita epuizarii nervoase a acestuia; o tensiune emotiva provoaca un exces de adrenalina in sange, iar glandele suprarenale fiind suprasolicitate, devin incapabile sa faca fata situatiei - de aici conditia de "subsoc" sau "epuizare a suprarenalelor");
• rationarea si autoinselarea (intr-o situatie limita, cand subiectul este condamnat la detentie pe viata sau la moarte, acesta devine atat de preocupat de situatia sa dificila, incat amintirile sale despre fapta comisa devin foarte estompate, iar o examinare la poligraf in acel moment poate fi neconcludenta);
• anomaliile fiziologice si mintale (hipertensiunea arteriala, hipertiroidismul, starile febrile; psihoza, psihopatia, nevroza etc.);
• factorii diversi (temperatura neadecvata a camerei de examinare, iluminatul necorespunzator, poluarea fonica etc.).
In timpul examinarilor la poligraf, subiectii pot adopta diferite conduite. De aceea, examinatorul trebuie sa ia masuri de precautie impotriva tentativelor subiectilor care incearca sa eludeze detectarea prin unele manopere cum ar fi: respiratia controlata, miscari musculare, eschivarea psihologica, deteriorarea mecanica a poligrafului etc.
Teoretic, nu este exclusa posibilitatea existentei unor subiecti cu structuri psihice care sa permita un autocontrol, astfel incat printr-o concentrare mentala sa poata interveni asupra functiilor vegetative.
Experienta personala in domeniu si un experiment efectuat pe un numar de 12 yoghini, testati la poligraf, vine sa infirme cele prezentate mai sus . Desi yoghinii, prin tehnici specifice, au incercat sa deruteze detectia, totusi nu au reusit sa-si controleze reactivitatea psihoemotionala la nivelul tuturor parametrilor inregistrati de poligraf.
Fiinta umana dispune de un sistem cognitiv cu o capacitate limitata de procesare a informatiei. Dupa unele calcule se pare ca analizatorii ar fi bombardati cu un volum de informatii de peste 100. 000 biti/secunda, in timp ce capacitatea de procesare constienta a acestor informatii este in jur de 25-100 biti/secunda (Miclea, 1994). Conform acestor date putem conchide ca la un moment dat la nivelul structurilor sistemului cognitiv este activata o anumita cantitate de informatie, in vederea procesarii constiente (25-100 biti/secunda), cealalta urmand a fi procesata la nivele inferioare, scapand controlului constient. Astfel cu cat subiectul se concentreaza mai mult asupra unui parametru inregistrat la poligraf (respiratie, puls etc.), cu atat mai putin ceilalti parametrii vor fi procesati constient, scapand controlului voluntar si contribuind la demascarea persoanei.
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Gabrian, Mediator
ContSters211662