cec vs bilet la ordin

CEC: o cambie, in care trasul este o banca.

Bilet la ordin: o cambie, in care trasul este stipulentul insusi

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar. Prin emiterea de file cec tragatorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancara, trasul, acesta obligandu-se sa-i faca serviciul de casa. In acest scop, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii. (pct. 4 alin. Ultimo din Normele Cadru 7/1994)

Cu alte cuvinte, in cazul emiterii unei file cec, tragatorul (cel care emite cecul) are la banca (tras) un disponibil banesc (provision sau acoperire). Disponibilul trebuie sa existe prealabil emiterii cecului si sa aiba cel putin valoarea cecului, sa fie, asa cum arata art.3 alin 2 din legea cecului, o suma de bani lichida, certa si exigibila, asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna prin cec.
Tragatorul este obligat sa mentina acoperirea pana la incasarea cecului sau pana la expirarea termenului legal de prezentare, nefiindu-i permis sa-si blocheza contul.
Avantajul biletului la ordin rezida in faptul ca la scadenta, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. In plus, incepand cu luna decembrie a anului trecut –o data cu ultima modificare a Codului de Procedura Civila, nu mai este nevoie de investirea cu formula executorie a biletului la ordin, acesta putand fi executat direct.
Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial (titlu de credit) prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat.

MIHAI GRIGORE a scris:

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar din operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit bancar. Prin emiterea de file cec tragatorul dispune de fondurile pe care le are la o societate bancara, trasul, acesta obligandu-se sa-i faca serviciul de casa. In acest scop, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii. (pct. 4 alin. Ultimo din Normele Cadru 7/1994)

Cu alte cuvinte, in cazul emiterii unei file cec, tragatorul (cel care emite cecul) are la banca (tras) un disponibil banesc (provision sau acoperire). Disponibilul trebuie sa existe prealabil emiterii cecului si sa aiba cel putin valoarea cecului, sa fie, asa cum arata art.3 alin 2 din legea cecului, o suma de bani lichida, certa si exigibila, asupra careia tragatorul are dreptul sa dispuna prin cec.
Tragatorul este obligat sa mentina acoperirea pana la incasarea cecului sau pana la expirarea termenului legal de prezentare, nefiindu-i permis sa-si blocheza contul.
Avantajul biletului la ordin rezida in faptul ca la scadenta, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. In plus, incepand cu luna decembrie a anului trecut –o data cu ultima modificare a Codului de Procedura Civila, nu mai este nevoie de investirea cu formula executorie a biletului la ordin, acesta putand fi executat direct.
Biletul la ordin este definit ca fiind acel inscris comercial (titlu de credit) prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru respectivul inscris unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat.