Actul de optiune succesoarala este indivizibil: ori accept succesiunea (si m-am ales si cu bune si cu rele/datoriile succesiunii) ori renunt la ea (dar atunci nu capat nimic, nici bune nici rele).
Daca ati acceptat mostenirea tatalui nu mai puteti renunta la ea. (pentru ca acceptarea este irevocabila).
Acceptarea produce efecte retroactive. Adica, cel care a acceptat devine proprietar (in cota prev de lege) asupra bunurilor din mostenire din chiar clipa mortii celui despre a carui mostenire e vorba. (pentru ca patrimoniul defunctului nu ramane pentru o vreme "in aer", al nimanui, exista doar o perioada in care nu se prea cunoaste limpede al cui e, dar odata acceptata succesiunea de catre X, aflam ca era al lui X).
Deci, daca tatal dvs. acceptase mostenirea parintilor sai, inseamna ca el era proprietar (intr-o anumita cota) si asupra acelor bunuri ale parintilor lui, iar dvs. la randul dvs. ati devenit proprietari, prin acceptarea mostenirii tatalui, si asupra cotei parti pe cara tata o detinea din acele bunuri.
Daca nu va mai intereseaza acele bunuri (teren, casa ...si ce o mai fi care veneau de la parintii tatalui) puteti vinde, dona cota parte din ele sau, mai simplu sa iesiti din indiviziune asupra lor cu ceilalti coproprietari (fratii/surorile tatalui, banuiesc). Le dati lor si primiti sau nu primiti sulta, dupa cum doriti.