Suma din declarația de scadență anticipată a băncii este mult mai mică decât cea din cererea de executare silită a firmei de recuperări creanțe. Este aceasta o infracțiune?

NU, fapta nu se incadreaza la falsul in declaratii, exista si doctrina si jurisprudenta in acest sens (v-am spus, eu mi-am pus demult problema unde ar putea fi incadrate asemenea fapte, si dupa mine este o forma de inselaciune sau abuz in serviciu, insa din pacate codul penal nu retine nimic in acest sens).

Multumesc mult pentru raspuns, dar mai am niste nelamuriri, daca nu abuzez de disponibilitatea dvs .:
- Abuzul in serviciu poate fi savarsit de o firma de recupare ?
- Imi puteti va rog da mai multe detalii privind incadrarea faptei la inselaciune ?
,, (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă ,,
1. Cine este persoana indusa in eroare , judecatorul, pentru ca acea cerere a fost depusa in instanta ?
2. ,, prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase .. poate fi considerata FAPTA, precizarea facuta de firma de recuperare in cerea de executare silita ? ,, ,, Precizam ca banca a declarat exigibilitatea anticipata a creantelor cesionate si a dobanzilor aferente, rezultand o creanta certa, lichida si exigibila in valoare totala de 22.316 RON,, ,,

Nu, abuzul in serviciu nu poate fi savarsit de catre persoana juridica, ci numai de catre persoana fizica (eu am scris mai sus ca ar fi o forma de ..., insa fapta neavand definit un element material in codul penal, nu este infractiune). Insa, este foarte posibil sa raspunda persoana fizica (administrator, director, jurist, etc) care a intocmit actele respective, numai ca in varianta abuzului in serviciu va fi greu de dovedit (daca nu chiar imposibil) intentia cu care s-a savarsit fapta, abuzul in serviciu neretinand decat intentia (directa sau indirecta) ca forma de vinovatie, nu si culpa, care insa ar putea fi incidenta si retinuta eventual ca neglijenta in serviciu (ceea ce este ceva).
Cat priveste inselaciunea, aceasta infractiune poate fi savarsita inclusiv de catre persoana juridica si dpmdv mijloacele dolosive folosite de firma de recuperare pot reprezenta fapte care intra in continutul infractiunii de inselaciune, insa, la fel, va fi greu de dovedit intentia (ca si in cazul abuzului in serviciu), pentru ca, sigur firma are "o justificare", un mod de calcul pe care il va expune, ceva sub forma unor penalitati sau dobanzi pe care se bazeaza.
Ce pot sa va spun (?), cautati un avocat care sa vada actele si sa aprecieze in concret daca aveti vreo sansa.

Va multumesc foarte mult pentru raspuns , o sa va urmez sfatul.

Buna ziua,
am vorbit cu un avocat , i-am expus toate variantele pe care mi le-ati dat si dupa ce s-a uitat pe documente a spus ca se poate merge si pe fals , dar si pe inselaciune.
Intentia, apare din documentul aflat in posesia lor si depus ca anexa la Cererea de incuvintare a executarii, respectiv Declaratia de scadenta a bancii care s-a emis pt. suma de 14.132,78 RON, deci stiau ca aceasta este suma datorata.
Si atunci, faptul ca au scris in Cerere ca : ,, Precizam ca banca a declarat exigibilitatea anticipata a creantelor cesionate si a dobanzilor aferente, rezultand o creanta certa, lichida si exigibila in valoare totala de 22.316 RON,, ,, si nu ca Banca a declarat exigibilitatea pt.suma de de 14.132,78 RON, la care se adauga dobanzi etc pana la suma de 22.316 RON , poate fi considerata o alterare a adevarului , ca sa obtina beneficii finaciare. Nu stiu ce sa fac in continuare.