Să nu juraţi iubire...
Să nu juraţi iubire
Niciodată.
Iubirea e un lucru sfânt,
Nu poate fi legată
De cuvinte
Precum un jurământ.
Păstraţi-o simplă,
Curată, ca o floare....
Faceţi-o doar
Un simplu legământ.
Cu voi, cu ea,
Cu inima ce doare,
Cu tot ce are
Viaţa pe pământ.
Curată va trăi.
Curată, nu mai moare.
Să nu juraţi iubire
Niciodată,
Trăiţi iubirea.
Iubiţi-vă...şi-atât.
Te preţuiesc iubire...
Când mi-am dorit un dram de fericire,
ªi nu găseam durerilor un leac,
M-ai ajutat la sfânta ei zidire
ªi mi-ai mutat durerile cu-n veac,
Te-am preţuit, iubire.
M-ai adunat din lunga-mi risipire,
Pecete peste viaţa mea ai pus.
Mi-ai dat un dor nespus de nemurire.
ªi pentru toate câte mi-ai adus,
Te-am preţuit, iubire.
Nu-mi pot dori mai mult decât acum.
Mă mulţumesc cu clipele trăite.
ªi de va fi să plec pe lungul drum
Cu multe doruri încă ne împlinite,
Te preţuiesc, iubire... te preţuiesc oricum.
Tu, ingerul iubirii...
De unde vii...
Tu, al iubirii sol ?
Crescut parca-n
A cerului gradina.
Eu te-am primit
In sufletul meu gol,
Cu chipul tau
Si vocea ta divina.
Prin ea, tu curgi
Din zambetul astral
Iubirea efemera,
Infasurata
In stralucirea petalelor
De crin imperial.
Opreste-te o clipa,
Perfecta sfera.
Ai reusit, ce n-am sperat
Nicicand.
Sa-mi umpli de iubire
Cel mai launtric gand.
Te uita-n ochii mei...
Si vezi ca plang.
E lacrima iubirii...
Am strans din vocea ta
Cuvintele de dor.
Si-acum... cu ele plang.
E plansul fericirii...
Cum sa iubesc ?
Cum sa iubesc, cand tot, ce-i dat de drept iubirii
De mine e strain... ? E-in lumea amintirii...
Si timpu-n zborul lui usor s-a strecurat,
Din tainele iubirii nimic nu mi-a lasat.
N-am invatat cum luna se-aduna de pe cer,
Se pune la picioare... nici stelele cum pier.
Nu stiu cununi de lauri pe fruntea ta sa pun.
Nici florile din lume pe toate sa le-adun.
Nu stiu in noapte locul in care sa m-asez
Si visele-ti frumoase sa stau sa le veghez.
S-adun din valuri marea cu ea sa te-invelesc.
Din tot ce-i dat iubirii, nimic nu-mi amintesc.
De patima iubirii n-am invatat sa plang.
Am invatat doar... simplu, in brate sa te strang
Si sa te pun in suflet, ca esti un suflet bun.
Dar nici macar atat nu stiu cum pot sa-ti spun.
Te voi gasi pe drumuri din poeme...
Stiu ca existi, asa-i in legea firii.
Sunt toate scrise. Adesea prin destin.
Nu-i viata, sa nu dea zalog iubirii...
Un cant, un vers, o floare, un suspin.
Te voi gasi pe drumuri din poeme,
Pe care-incerc acuma sa le scriu.
Chiar daca anii au trecut prin vreme,
Secretul lor, eu inca il mai stiu.
Din floarea de cires am luat petale,
Parfum am luat din florile de tei.
Si le presar in drumul meu pe cale,
Ca tu sa sti pe unde sa o iei.
Am sa te-astept in capatul de seara,
C-asa e scris destinul pentru noi,
Din toamna sa ne facem primavara,
Cu flori, cu nopti cu luna si cu ploi.