Abuz? Fiul meu, în vârstă de 13 ani, nu mai vrea să mă vadă sau să-mi vorbească

Faptul ca acel parinte in trecut nu si-a pus copilul in pericol nu inseamna ca nu o face acum. Va dau un exemplu foarte comun respectiv depresia, caz in care unele persoane perfect functionae si echilibrate pana in acel moment au ajuns sa nu mai iasa din casa, sa incerce sa sa se sinucida, sa nu se mai spele cu saptamanile si asa mai departe. Si este doar un exemplu din sutele care pot fi.
Probabil sau poate nu e suficient de bun pentru in parinte. Ar trebui ca natie mioritica nu doar sa reactionam dar si sa anticipam. Cel putin sau macar cand e vorba de minori comportamentul ar trebui sa fie altul. IAR legea spune ca parintele LA care copilul nu locuieste are dreptul sa aiba grija de acesta. Ori e la mintea cocosului ca nu poti avea grija de el daca nici nu ai idee unde sau in ce conditii locuieste.
Deci din punct de vedere legal, parintele care nu comunica domiciliul adevarat al copilului incalca legea si e ceva ce ar trebui investigat si sanctionat.

Dar daca stiti unde invata copilul, la scoala ati mers? Cont de fb ati cautat sa vedeti daca are fiul dvs?
When draga, cand copilul e cu celalalt parinte, acela are obligatia de a raporta in fiecare zi unde se afla cu minorul, sa zicem pe perioada vacantei? Si daca nu o face, parintele rezident urmeaza sa se gandeasca ca copilul e sechestrat si abuzat si sa anunte politia?
Ramane totusi intrebarea, si 2 ani ce a facut tatal? Nu s-a gandit nici la abuz, nici la sechestrare?

Doamna PS, mi se pare normal, decent si firesc ca parintele care are copilul, rezidentul sau nerezidentul sa comunice celuilalt unde se afla copilul.
Tatal nu a facut reclamatii si plangeri doi ani si acum va intrebati ce a facut? Poate ne transmiteti si noua cand ajungeti la o concluzie pentru ca pana una alta repeziciunea cu care va schimbari opiniile cel putin pe mine ma cam dezorienteaza.
Parintii au dreptul sa stie unde se afla copii lor. Este inadmisibil sa nu ai acces la informatia despre unde iti pune copilul capul jos noaptea. Iar Tara in care asta a ajuns o normalitate este pierduta. Pentru ca inseamna ca suntem niste bestii carora nici grija parinteasca nu le mai este cunoscuta.

Eu nu am intrebat de ce vreme de 2 ani tatal nu a facut plangeri si reclamatii. Doar dvs aveti ca reprezentare a afectiunii parintesti plangerile si reclamatiile. Eu m-am referit la faptul ca tatal afirma ca nu cunoaste unde locuieste fiul sau, desi admite ca stie unde invata.
Ia cititi dvs mai cu atentie ce a scris utilizatorul, in loc sa cautati, acolo unde nu veti gasi, inconsistente ale opiniei mele:

In ultimul timp fiul meu , in virsta de 13 ani, nu mai vrea sa ma vada sau sa-mi vorbeasca, cu toate ca eu caut sa vorbesc cu el. Nu cunosc adresa unde s-au mutat, dar stiu unde invata fiul meu.

Ce spune utilizatorul? Ca a vorbit cu pustiul care "nu mai vrea" (deci la un moment dat a vrut) sa-si vada tatal si despre care nu stie unde locuieste, desi stie unde invata. Si ce mai spune utilizatorul? Ca aceste lucruri, adica refuzul de a-si vedea tatal si de a vorbi cu el, au aparut "in ultimul timp". Deci nu pana demult tatal relationa cu fiul.
E o intrebare fireasca ce s-a intamplat si ce a determinat aceasta schimbare si cum de tatal relationa cu fiul sau, fara sa stie unde locuieste acesta. Aceasta situatie de fapt m-a facut sa intreb ce a facut tatal timp de 2 ani. Si repet, nu m-am referit la plangeri si reclamatii!

Ori e la mintea cocosului ca nu poti avea grija de el daca nici nu ai idee unde sau in ce conditii locuieste.
Deci din punct de vedere legal, parintele care nu comunica domiciliul adevarat al copilului incalca legea si e ceva ce ar trebui investigat si sanctionat.

Aveţi perfectă dreptate, asta am susţinut şi eu şi aici, şi în instanţă. Totuşi, în lipsa unui domiciliu al tatălui şi a anchetei psihosociale, instanţele - 1 judecător la fond, 2 la apel şi 3 la recurs, adică 6 (şase) judecători, au susţinut că tatăl poate găzdui minorul la "locaţia din Romania aleasă de reclamant", a apărut exact aşa şi pe portal, mai târziu, am găsit aceeaşi abordare şi la alte cauze cu minori.
Acum, cine a încălcat legea? Părintele are la mână o hotărâre judecătorească, un titlu executoriu, de necomentat, nu-i aşa? Cum spuneţi dvs., când 6 judecători au stabilit că nu trebuie ca tatăl să aibă un domiciliu stabil unde să găzduiască copilul, trebuie să aplici principiul "crede şi nu cerceta"