Deși exercităm în comun autoritatea părintească, mama face tot ce poate ca să nu pot lua legătura cu copilul. Ce aș putea să fac ca să schimb această situație?

Incercati sa deschideti proces si sa va judecati.
Daca este cum sustineti si dovediti in instanta ati putea obtine castig de cauza.

Inteleg ca ati divortat de comun acord, precum scrieti, probabil la notar. Asta inseamna ca ati fost de acord ca minorul sa locuiasca la mama, in conditiile pe care le cunosteati, nu?
Probabil ati convenit si alte lucruri cu privire la copil, inclusiv programul de vizitare.
De plecat cu copilul la actualul partener (nu e amant, caci femeia nu mai e maritata) fireste ca poate.
Desigur ca puteti deschide un proces si eventual sa si castigati.
Ce varsta are copilul si de cat timp sunteti divortat?

Divortul a fost la tribunal,a fost depus de mine,intru..cat fosta a parasit domiciliul cu tot cu copil,am avut si avocat platit si sunt in aceasta situatie pentru ca avocatul meu a spus ca este bine pentru copil sa ne intelegem de la primul termen cu o custodie comuna si ca fosta nu va putea lua nici o decizie privind copilul fara incuviintarea mea si nu va putea muta copilul fara acordul meu in vreo localitate de unde sa nu il mai pot lua atunci cand am dreptul,sau sa nu stiu cum ii este copilului si daca este fericit.Eu nu am acces la un numar de telefon unde sa pot tine legatura cu copilul,i..am cumparat telefon copilului si i..l tinea descarcat.Copilul are 6 ani si divortul s..a pronuntat de cateva luni.Cumva stau si ma intreb daca cuiva dintre cei indreptatiti sa ia decizii ii pasa de copii si viitorul lor.. Da,tatal a divortat de mama pentru ca nu era alta cale dar nu a divortat si de copil.Si dupa legile noastre,mama are dreptul sa hotarasca totul in privinta copilului chiar daca este o mama abuziva si tatal si rudele din partea tatalui sunt total scosi din ecuatie desi iubesc copilul si pot sa ii ofere tot ce are nevoie dar poate ce este mai important pentru un copil,foarte multa iubire.Dimcolo de legi si mentalitati ,un copii sunt lipsiti de multe lucruri care sa ii ajute in dezvoltarea lor sanatoasa atat fizic cat si psihic.Pt ca mamele pot avea drepturi abuzive.Si atunci ce sa faca tatii care isi iubesc enorm copiii si se vad lipsiti de dreptul de a le darui cat de mult din aceasta iubire copilului lor si nu in functie de toanele asa ziselor mame?

Mergeți cu hotărârea la avocat pentru a se analiza.
Depinde si ce scrie in hotărâre.

Pe familie se intampla tot felul de situații...

Stimate tătic, aveţi dreptate când vorbiţi de iubire şi că aţi divorţat de mamă, nu şi de copil, dar vă rog să conştientizaţi că , odată cu despărţirea de familie, nimic nu va mai fi ca înainte. Copilul nu-l puteţi împărţi în două părţi egale, să vă revină fiecăruia jumătate din el.
Nu aveţi dreptate când spuneţi că mama are toate drepturile, dimpotrivă, dvs. aveţi o serie de drepturi şi mama o serie de obligaţii suplimentare faţă de dvs.Acest lucru este valabil pentru toţi cei care au în îngrijire copiii, adică şi pentru tăticii care au copiii în întreţinere. Amintiţi-vă, dacă v-aţi despărţit recent, de programul de viaţă al unui copil peste 3 ani: trezit şi pregătit copil pentru grădiniţă/şcoală, transport dus/întors, activităţi, supraveghere, teme, pregătit cină, baie, şedinţe cu părinţii, aprovizionare, etc. Apoi intervin urgenţele medicale cu tot ce presupune asta. Toate aceste sarcini au fost împărţite între dvs., acum le face singură şi este normal să fie stresată, la fel ar fi dacă copilul ar locui la dvs şi aţi purta singur întreaga responsabilitate.
Dacă e aşa cum descrieţi dvs. situaţia locativă a mamei şi condiţiile precare oferite minorului, trebuia să demonstraţi acest lucru în instanţă. Dar în problemele cu minorii, nu există autoritate de lucru judecat, puteţi deschide o acţiune în instanţă şi să dovediţi că interesul superior al copilului este să locuiască la dvs. Succes!