Copilul nenăscut, fiind in pantecul mamei la momentul deschiderii succesiunii - conceput, dar nenascut - avea dreptul la mostenire?

N-am mai reușit să intru să vă mai dau un amănunt pe care tânărul ni l-a spus târziu.
Vă rog să mă iertați!

Fratele 1 a decedat acum 3 luni.
Se poate duce tânărul în nume propriu la instanță (nu prin reprezentarea tatălui renunțător) să-și ceară dreptul direct de la bunicul defunct?
Data trecută, când s-au judeca, tânărul a făcut recursul căci venise la instanță în dreptul tatălui lui care era renunțător. (abia atunci a aflat că renunțase tatăl lui).
Este la egalitate cu ceilalți 2 copii ai fratelui 1 acum...

Nu are importanta faptul ca fratele 1 e decedat. Chiar și asa, nu este la egalitate.
Tatăl verilor săi a acceptat succesiunea, în timp ce tatăl sau a renunțat.
Astfel, locul tatălui renuntator nu mai este unul util. Cheltuie bani aiurea prin tribunale.

Nu. Tocmai v-am explicat mai sus.

Revin cu alt detaliu, nu știm dacă este de bun augur sau e doar o altă fundătură, este vorba de o scrisoare trimisă de fratele 1 (care a obținut averea) către fratele 2 (renunțător).

Deci:
- succesiune deschisă în 1987.
- scrisoare trimisă de fratele 1 către fratele 2 în anul 2004.
- Fratele 2, renunțător, a decedat în 2007.
- Proces pentru constatare nulitate absolută a titlului de proprietate în 2010, unde copilul conceput la data deschiderii succesiunii pierde.
- Dezbatere succesiune din 1987 după anul 2010, presupunem că în 2011.

- Fratele 1 i-a trimis o scrisoare fratelui 2 în anul 2004 în care scrie în felul următor, citez din scrisoare:

"Dragă Frate....m-a chemat de la Primărie de am luat Titlul de Proprietate și mi-a spus să stabilesc cu frații pentru a merge la oraș la Notariat pentru a stabili dreptul de pământ ce nii se cuvine. Tu să-mi spui precis cum faci cu partea ta de pământ, cui i-l lași ca să știe Primăria cum face, deoarece de la 1 ianuarie 2005 se pune Impozit pe pământ și să mă scadă pe mine din tot ce nu se cuvine să plătesc."

Este scrisă, datată și semnată de fratele 1.

Noi aici ne tot întrebăm de ce i-ar mai fi trimis un astfel de mesaj într-o scrisoare la 17 ani de la deschiderea succesiunii.
Păi să vedem...
În 1987 aveau doar casa + curtea ( 800 mp cum aveam cu toții de la sate dezlegare de la stat) și acest frate 2 a renunțat la curtea+casa părintească. (El avea un apartament în alt oraș, cum se dădeau pe vremurile acelea, se mutase cu serviciul).
După Revoluție vine Legea 18/1991 de reîmproprietărire și se primesc terenurile confiscate de comuniști.
Nu avea de unde să știe fratele 2 că se vor primi terenurile confiscate de comuniști, cum nimeni nu se aștepta să cadă regimul comunist.
Și a mai fost o chestie, știm că doar un membru al familiei putea face cererea de reconstituire în baza legii 18/1991. Acum se câștigă pe acest aspect. Nu e nici corect, nici moral, ca TU ca stat român să condiționezi moștenitorii să facă O singură cerere, iar apoi tot TU, statule român, să-i dai crezare-n virtutea legii doar ăluia de a făcut cererea de reconstituire.

"Păi avem democrație, dar dăm cu moștenitorii de pământ," zise vecinul nostru septagenar.

Asa și? Scrisoarea nu înseamnă nimic.
Fratele 2 a renunțat la succesiune. Punct.
Renunțarea este indivizibila și se refera la întreaga masa succesorala.
Dacă renunț și descopăr peste 1 an ca tata mai avea un cont la o banca din Elveția, la revedere.
Când spun ca renunț la o moștenire, deci nu ma interesează sa iau nimic de la defunct, atunci nu ma interesează nici bunurile care vor fi descoperite ulterior, nici ce a mai avut tata, nici ce o sa mai aibă. Am renunțat, nu culeg nimic, sunt strain de succesiune.
Oricum ați suci-o, nu aveți dreptate.