Incredintare copil

In urma cu cateva zile sora mea a decedat lasand in urma un copil in varsta de 3 ani si jumatate. Nu a fost casatorita cu tatal copilului, insa el este mentionat in certificatul de nastere ca fiind tatal celui mic (el a fost cel care a inregistrat nasterea). In toata aceasta perioada nu s-a platit pensie alimentara – sora mea a refuzat implicarea lui in cresterea copilului. Cel mic a crescut impreuna cu sora si parintii mei la tara.
In primul an de viata, tatal nu s-a interesat aproape deloc de soarta lor, ulterior cazand de acord cu sora mea sa devina mai prezent in viata fiului lor. Astfel a inceput sa participe la evenimentele importante (zile de nastere, sarbatori, etc.) deplasandu-se in provincie, la parintii mei. Implicarea financiara a fost minima, intrucat sora mea nu a acceptat cele cateva oferte ale tatalui de a contribui cu bani la cresterea copilului.
Avand in vedere situatia tragica ce tocmai a avut loc, familia mea incearca sa inteleaga daca exista vreo posibilitate sa se ocupe in continuare de cresterea si educarea celui mic, deoarece, din cate am inteles, odata ce intervine decesul unuia dintre parinti, aceste atributii revin automat parintelui supravietuitor. Mentionez ca am discutat acest aspect cu tatal, iar raspunsul lui a fost ca dupa o perioada de acomodare (cel mic este acum la gradinita) – cel mai probabil cand copilul va fi in grupa mare sau va merge la scoala, il va lua de la parintii mei.
De mentionat este si faptul ca momentan parintii mei nu realizeaza venituri, sora mea fiind cea care asigura stabilitatea financiara in cazul lor. De asemenea, existau mai multe credite in desfasurare pe numele surorii mele (inclusive un credit Prima Casa prin care a fost achizitionat un apartament). Din cate am inteles, la Prima Casa nu avea asigurare de viata, iar la celelalte asigurarile nu vor acoperi creditele intrucat existau probleme de sanatate pre-existente.
Imi puteti spune, va rog, care sunt sansele sa familia mea sa continue sa se ocupe de cresterea celui mic (eventual, in cazul in care nu este posibil sa se atribuie aceasta responsabilitate parintilor mei, sa preluam eu si sotia custodia copilului)? Exista vreo posibilitate ca o instanta sa ne dea noua castig de cauza in conditiile in care tatal nu a fost abuziv sau violent cu copilul, vorbea cu el la telefon in ultima perioada si dezvoltase chiar o relatie buna cu sora mea? Realizez ca la prima vedere motivele noastre pot parea subiective, dar tot ce ne dorim este ca fiul surorii mele sa aiba parte de tot ce este mai bun pentru el. Simtim o datorie morala imensa fata de sora mea, mai ales ca in urma cu cateva luni, in momentul in care traversa o perioada mai dificila, ne-a rugat pe mine si sotia mea sa avem grija de cel mic in cazul in care i s-ar intampla ceva.
Va multumesc anticipat pentru ajutor!