Buna ziua, notarul a refuzat sa incheie contract de vanzare intre mine (cumparator) si vanzator, deoarece contractul vanzatorului (incheiat in 2004) continea declaratia falsa precum tatal vinde fiului (ei nefiind rude. Acest domn era impreuna cu mama vanzatorului si e mort in prezent). Notarul care a incheiat acest contract in 2004 a spus ca nu este nicio problema, contractul de vanzare cumparare din 2004 este valabil si daca ne programam la el, va incheia contractul de vanzare cumparare intre mine si vanzator. Nu stiu ce sa mai cred, care este pericolul daca inchei contract de vanzare cumparare in aceste conditii? Multumesc
@raluka La vânzare nu cere nimeni certificatul de naștere. Asa ca oricine poate insera orice in contractul de v/c! Vine X si declara ca este tatal care vinde fiului. Nu au nici acelasi nume! Daca ati citi cu atentie postarea initiala, ati intelege ca nu era nici macar sotul mamei ,,fiului", era doar concubinul. Ca notar, nu va starneste curiozitatea, n-aveti suspiciuni rezonabile ca ceva nu e ok?! Nu cereti sa va prezinte acte prin care sa sustina ce afirma?
romascanu
Moderator 2din 2 utilizatori consideră acest răspuns util
Dacă s-ar fi declarat Arhanghelul Mihail ar fi putut da naștere unor suspiciuni rezonabile cu privire la lipsa „țiglei de pe casă”.
Dar el s-a declarat a fi tată al cumpărătorului.
Și nu oricum/oriunde, ci în cuprinsul unui act autentic. (contractul de vânzare-cumpărare).
Ce-i asta?
Păi, „până una, alta,” este o recunoaștere de paternitate, făcută într-una din formele cerute de lege (prin înscris autentic).
O astfel de recunoaștere ridică problema valabilității ei.
Ea poate fi valabilă (până la o eventuală admitere a unei contestări în justiție) dacă cel recunoscut nu avea o altă filiație stabilită potrivit legii (sau, în traducere din avocățească, dacă cel recunoscut avea „liniuță” la rubrica tată).
Sau poate fi lovită de nulitate dacă cel recunoscut avea o altă filiație stabilită potrivit legii, iar aceasta nu a fost înlăturată printr-o hotărâre judecătorească.
Însă, sancțiunea civilă a nulității (pricinuită de faptul că ar fi existat un alt „Gheorghe” la rubrica tată) nu are vreo legătură cu adevărul. Acesta este din tărâmul biologiei.
O recunoaștere poate fi nulă (sancțiune civilă instituită din anumite rațiuni) dar declarația poate fi înfiorător de adevărată (biologic).
Notarul nu poate să spună că-i falsă. (s-a trezit vorbind, după părerea mea).
Poate să aprecieze că-i nulă (dacă vede altceva decât spațiu liber/„liniuță” la rubrica tata din certificatul de naștere), dar nu poate să spună că este falsă. Căci nu se poate pune un semn al egalității între nul și fals.
Și oricum ar fi (fie valabilă, fie nulă) nu are nicio legătură cu transferul dreptului de proprietate. Acest transfer a operat în baza contractului, indiferent de legătura de filiație. Cumpărătorul devenea proprietar și dacă era și dacă nu era fiul vânzătorului.
Da. Asa era in 2004. De ce ar conta certificatul de naștere la o vânzare?
Și dacă e tata ce? Și dacă nu e, ce?
Nu e treaba notarului sa facă arborele genealogic al părților de la o vânzare.
S-a transmis bunul? S-a achitat prețul? Prețul a fost unul sincer si serios?