ACCES PREMIUM

CEDO: Există anumite situații în care salariații ar putea să fie filmați fără o informare prealabilă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, recent, că un angajator ar putea să își supravegheze video salariații, în situațiile în care există susipiciuni rezonabile că unii angajați ar fi furat de la acel angajator. Situația este una excepțională și angajatorul trebuie să se asigure că ia doar măsurile necesare pentru a depista aceste fapte, însă problema este interesantă, în special din perspectiva ultimelor schimbări aduse de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în baza căruia nu par să existe asemenea excepții, cel puțin nu atât de evident. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Angajarea se poate face și în funcție de detaliile vieții private ale unei persoane, în anumite condiții

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut oportunitatea să se pronunțe asupra elementelor ce țin de viața privată a cuiva care pot fi luate în considerare când vine vorba de angajarea unei persoane pe o poziție. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CEDO: Conversațiile online ale salariaților pot fi folosite în cercetarea disciplinară, în vederea concedierii

Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO, despre percheziţiile la sediile consultanţilor fiscali: Nu pot fi contestate pe baza dreptului la viaţă privată

Dacă o persoană e vizată, într-o procedură fiscală, de percheziţii făcute la sediile/ reşedinţele altor persoane, prima persoană nu poate să conteste încălcarea dreptului la viaţa sa privată şi la domiciliu. Astfel a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-o cauză recentă (Gohe contra Franţei). Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Șase reguli pe care trebuie să le respecte angajatorul dacă își monitorizează salariații

Respectarea dreptului la viață privată la locul de muncă nu-i împiedică pe angajatori, în teorie, să monitorizeze salariații la locul de muncă. E o clarificare adusă recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), într-un caz de o importanță deosebită pentru raporturile de muncă. Dar asta înseamnă că angajatorul trebuie să se joace după niște reguli foarte stricte, analizate de CEDO pe scurt. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Când monitorizează salariații, angajatorii trebuie să ia măsuri ca să nu le încalce viața privată

Monitorizarea conversațiilor online ale salariaților la locul de muncă nu este o chestiune interzisă pentru angajator. Numai că judecătorii români care analizează astfel de cazuri trebuie să se asigure că există un echilibru just între dreptul la viață privată al salariatului și interesul angajatorului. Altfel, suntem în prezența unei încălcări a dreptului la viață privată, potrivit unei decizii date azi de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în cazul privind un inginer român concediat în urma unor conversații online purtate la muncă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Publicarea unor poze ce țin de viața privată a unei persoane publice îi încalcă drepturile, iar aceasta poate cere despăgubiri

Dreptul la viață privată este recunoscut atât la nivel constituțional, cât și prin Codul civil. Dacă o persoană consideră că a fost prejudiciată de publicarea unor fotografii de tip paparazzi, înfățișând-o în viața sa privată, poate cere despăgubiri de la publicația la care lucrează reporterii. Nu are importanță că vorbim de o persoană publică, pentru că nici legea nu distinge și, în fond, vorbim de viața sa privată. Într-un caz intens mediatizat, o instanță din România a recunoscut încălcarea și a subliniat că libertatea de exprimare nu poate să aducă atingere dreptului la viață privată, însă nici despăgubirea cerută nu poate fi exagerată. Citește articolul