Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești a fost modificat în mod oficializat, după ce hotărârea luată la final de mai de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial. Mai exact, împărțirea cauzelor pe intervalele orare va ține cont de orele menționate pe citații sau comunicate părților, afișarea listei cauzelor se va face cu cel puțin 24 de ore înainte de termen, inclusiv online, sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea ședinței pentru celelalte cauze în afară de cele penale. În privința copiei legalizate a hotărârilor, ea va putea fi generată și online și va fi comunicată din oficiu de instanță în cazul în care hotărârea trebuie comunicată altor instituții/autorități. Citește articolul
Așa cum s-a stabilit acum aproape un an, pentru a preveni și a combate efectele pandemiei de coronavirus, instanțele de judecată au funcționat după reguli speciale în timpul stării de alertă. Regulile se aplică și timp de 30 de zile de la încetarea stării de alertă, adică până pe 7 aprilie 2022. Regulile de procedură amintite vizează atât cauzele civile, cât și cele penale. Citește articolul
Victimele violenței domestice ar putea beneficia de protecție gratuită inclusiv pentru căile de atac, nu doar în primă instanță, dacă o propunere legislativă înregistrată marți la Senat va ajunge să se aplice. În prezent, acestea au dreptul să beneficieze de asistenţă juridică doar pentru prima înfăţişare în instanţă. Citește articolul
Din acest an, plângerile contravenționale sau solicitările de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu muncă în folosul comunității ar fi putut primi soluții în cadrul unor ședințe de judecată desfășurate în sistem online, dar Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că proiectul de lege ce conține măsura este neconstituțional, ceea ce înseamnă că trebuie să se întoarcă în Parlament. Măsura ar fi trebuit să se aplice permanent, nu doar în perioada stărilor excepționale cauzate de actuala situație epidemiologică. Citește articolul
În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat numeroase decizii obligatorii pentru instanțele din toată țara. Este vorba despre decizii pronunțate de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și civilă și de recursuri în interesul legii ce vizează, printre altele, executările silite, conturile de socializare, concursul de infracțiuni sau publicarea anunțurilor fictive pe internet. Citește articolul
În procesele civile, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a respectivului titlu executoriu, cu excepția cazurilor în care legea dispune în mod expres altfel, conform unei decizii pronunțate în septembrie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și apărute joi în Monitor. Citește articolul
Chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele fizice și firmele nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află și, prin urmare, restricționarea accesului la justiție pentru firmele care nu pot achita taxele judiciare de timbru și onorariul avocatului nu reprezintă discriminare, potrivit unei decizii recente a Curții Constituționale a României (CCR). Citește articolul
O lege din 2018 a stabilit că nu doar recursurile, ci și apelurile ar urma să se judece în complet de trei judecători, însă aplicarea noii reguli nu a fost pusă în practică, din lipsă de personal. De joi, din Legea privind organizarea judiciară va fi eliminată această prevedere care nu a ajuns să se aplice până acum. Citește articolul
Instanțele de judecată vor funcționa după reguli speciale, pentru a preveni și combate efectele pandemiei de coronavirus, se arată într-un proiect de lege care a fost adoptat în ședința de miercuri a Guvernului. Documentul stabilește o serie de reguli de procedură atât pentru cauzele civile, cât și pentru cele penale. Citește articolul
Un proiect de lege prin care se urmărește reglementarea judecății online în procesul civil (numită, în propunere, participarea la ședința de judecată prin videoconferință) a fost adoptat tacit de Senat, la finalul lunii octombrie. În esență, propunerea va stabili două aspecte importante ale desfășurării procesului civil online: cum poate fi solicitat acest lucru și necesitatea respectării solemnității ședinței de judecată, inclusiv de o persoană care participă online (în caz contrar, pot fi aplicate amenzi judiciare). Citește articolul