ACCES GRATUIT

Poate angajatorul să îți ceară „la liber” conversațiile private de pe WhatsApp? O privire asupra limitelor și drepturilor

Discuțiile aprinse în contradictoriu, zilele mai tensionate sau feedback-ul uneori tranșant fac parte, până la un punct, din dinamica oricărui loc de muncă. Însă, există o linie roșie care, odată depășită, transformă un mediu profesional într-unul toxic, unde demnitatea lucrătorului este știrbită, iar conflictul mocnește periculos. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concilierea în cazul conflictelor de muncă - trei ani de la reglementare. Cât de atractiv e mecanismul pentru angajați și companii

Scopul concilierii este, potrivit Codului muncii, soluționarea conflictelor de muncă pe cale amiabilă, însă, în realitate, se poate chiar evita apariția în sine a conflictelor, dacă părțile cunosc și înțeleg, corect și complet, drepturile pe care le au, obligațiile pe care și le-au asumat și sunt ajutate să acționeze responsabil și cu bună-credință. Concilierea a fost reglementată în Codul muncii în vara lui 2020, dar exceptând perioada imediat următoare adoptării sale, nu s-a mai vorbit foarte mult despre ea. Trei ani mai târziu, atractivitatea mecanismului depinde în același factor esențial, acela al bunei-credințe a părților, însă și de aspectul „costuri”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Îngrădește accesul la justiție clauza privind concilierea conflictelor individuale de muncă?

Accesul liber la justiție este un drept garantat de Constituție și nici o lege nu-l poate limita sau exclude, acest aspect fiind confirmat și în mod explicit de Codul muncii în art. 231¹ alin (1), chiar înainte de stabilirea procedurii privind soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regulile privind conflictele individuale de muncă, mutate în Codul muncii. În lipsa acordului părților și a bunei-credințe, se ajunge invariabil tot la instanță

Regulile de competență și termenul de apel în materia conflictelor individuale de muncă s-au mutat acum în Codul muncii, în Legea dialogului social regăsindu-se aspectele privind conflictele colective de muncă. În materia conflictelor individuale, părțile pot să fie de acord să folosească și concilierea ca să-și soluționeze problemele, dar accesul la justiție rămâne neîngrădit pentru salariat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Câțiva parlamentari propun completarea noii legi a dialogului social în privința conflictelor de muncă. E nevoie însă de o soluție care să opereze mult mai rapid

Din cauza unei scăpări din noua Lege a dialogului social, care nu a mai preluat prevederile vechii legi în materia competenței în primă instanță a tribunalului pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă, cele mai multe cereri patrimoniale trebuie să se îndrepte acum către judecătorii. Deși problema a fost subliniată deja de mai mulți profesioniști ai dreptului muncii, încă din decembrie, până la acest moment nu a apărut niciun proiect de ordonanță care să acopere, în regim de urgență, această scăpare. Mai mulți parlamentari neafiliați au depus însă de curând un proiect de lege în acest sens, dar chiar și așa va dura destul ca acesta să producă efecte. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Scăpări din noua lege a dialogului social: Unele dintre cererile privind conflictele individuale de muncă trebuie să ajungă acum la judecătorii

În noua lege a dialogului social nu se mai regăsește o prevedere din vechea lege ce stabilea competența materială a tribunalelor, primă instanță, în cazul conflictelor individuale de muncă. În lipsa unei prevederi similare în Codul muncii, cele mai multe dintre cererile patrimoniale se vor îndrepta, momentan, până la o eventuală intervenție legislativă, către judecătorii. Citește articolul