ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Voința angajatorului cu privire la efectuarea telemuncii nu poate fi suplinită în instanță

„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens: Citește articolul

ACCES GRATUIT

Opinie „Dacă sesizez ITM, angajatorul va afla apoi”. Inspectorii sunt obligați să păstreze confidențialitatea, însă nu acesta ar trebui să fie motivul pentru care angajatul decide dacă face sau nu sesizarea

Sunt întrebat, din ce în ce mai des, dacă salariatului care-și reclamă angajatorul la inspectoratul teritorial de muncă (ITM) îi este asigurat dreptul la confidențialitate, dacă angajatorul ar putea afla cine l-a reclamat și care sunt consecințele în cazul în care este deconspirat. În teorie, confidențialitatea trebuie respectată, dar nu putem spune că nu s-au întâmplat în practică situații în care principiul n-a fost respectat, iar alteori este destul de ușor pentru angajator să-și dea seama cine a fost cel care a sesizat Inspecția. Există o teamă a angajatului, dar fără să o diminuăm sau să o bagatelizăm, trebuie spus și subliniat iar și iar că lipsa de atitudine față de încălcarea legii, lipsa „ripostei legitime” a angajatului nu va duce niciodată la îmbunătățirea situației, nici la diminuarea abuzurilor, iar conflictul care oricum exista între angajat și angajator va rămâne cel puțin în aceeași fază, dacă nu cumva se va acutiza ulterior. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Nouă decizii importante ale ICCJ din 2021 care pot interesa orice cetățean

În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat numeroase decizii obligatorii pentru instanțele din toată țara. Este vorba despre decizii pronunțate de completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și civilă și de recursuri în interesul legii ce vizează, printre altele, executările silite, conturile de socializare, concursul de infracțiuni sau publicarea anunțurilor fictive pe internet. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Contestarea deciziei de concediere disciplinară: Care este termenul aplicabil prin prisma noilor schimbări aduse Codului muncii?

Deși în Codul muncii a fost introdus recent termenul de 45 de zile pentru contestarea deciziilor unilaterale ale angajatorului, schimbările venite nu au vizat intervalul pe care salariatul îl are la dispoziție în situația primirii unei decizii de sancționare disciplinară, acesta rămânând la 30 de zile, inclusiv pentru concedierea disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Conflictele individuale de muncă: Când apar, ce termene trebuie respectate, mai nou, cui ne adresăm și alte elemente importante

Salariatul și angajatorul se pot regăsi într-un conflict de muncă ori de câte ori vorbim de drepturi și obligații nerespectate, fie că ele sunt prevăzute de legi ori cuprinse în contracte, dacă partea care se consideră vătămată decide să ceară remedierea situației. Conflictele se pot rezolva și amiabil, dar părțile își regăsesc adesea dreptatea în instanță. La ce instanță trebuie mers, însă, există termene ce trebuie respectate, implicăm și sindicatul sau avem ceva de plătit pentru deschiderea unui proces? Iată câteva aspecte pe care orice salariat ar trebui să le cunoască. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Conflictele de muncă: Momentul-zero de la care începe termenul de contestare a deciziilor de către salariat s-a schimbat

Din 13 noiembrie, salariații care sunt nemulțumiți de deciziile unilaterale ale angajatorului ce vizează încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plată a unor sume de bani, au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta aceste măsuri, potrivit unei legi care a modificat Codul muncii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Cauzele ce vizează drepturile salariale ale personalului militar se judecă de secțiile de conflicte de muncă. Decizia ICCJ, obligatorie

Secțiile sau completurile specializate în materia conflictelor de muncă, și nu cele de contencios administrativ, sunt cele care judecă procesele ce vizează plata unor drepturi salariale ale personalului militar de către instituțiile publice din cadrul Jandarmeriei Române, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a cărei motivări a fost oficializată astăzi. Ca urmare a publicării motivării curții în Monitorul Oficial, decizia ICCJ a devenit obligatorie pentru toate instanțele din țară. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Salariatul poate recupera în instanță inclusiv cheltuielile de judecată, pe lângă drepturile bănești restante, de la angajator

Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În lipsa unui acord al părților și al bunei-credințe, conflictele de muncă se rezolvă în instanță

Legislația muncii a fost construită astfel încât să pună în echilibru atât drepturile și obligațiile salariaților cu cele ale angajatorilor, iar la baza rezolvării unui conflict de muncă trebuie să se afle buna-credință a ambelor părți și dorința de a soluționa amiabil neînțelegerea. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Când te adresezi ITM-ului și când instanței, într-un conflict de muncă

Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) se ocupă cu verificarea angajatorilor și cu aplicarea amenzilor în caz că descoperă nereguli, însă singura “instituție” care poate obliga, efectiv, un angajator să se achite de drepturile bănești acordate salariaților este o instanță judecătorească și asta doar dacă salariatul sau salariații care se consideră nedreptățiți încep un astfel de demers. O astfel de obligare prin hotărâre a angajatorului de a achita salariile restante sau drepturile bănești neplătite nu va apărea niciodată din oficiu. Citește articolul