ACCES PREMIUM

Zece aspecte pe care trebuie să le cunoști în privința repausului săptămânal

Repausul săptămânal rămâne, în continuare, o problemă a practicii în materia raporturilor de muncă, dar a cărei rezolvare o regăsim în mai multe articole din Codul muncii, iar scopul repausului ar trebui să fie o prioritate pentru toate cele trei părți implicate într-o relație de muncă. În mod artificial, dar justificat, am inclus și statul în toată discuția aceasta, pentru că de la stat vin, de cele mai multe ori, banii pentru „repararea” stricăciunilor produse de suprasolicitarea prin muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua mondială a sănătății mintale

Sănătatea psihică la locul de muncă: între reglementare și ce pot face angajatorii pentru a le asigura angajaților un mediu de lucru sănătos

Despre sănătatea psihică a lucrătorilor a început să se vorbească tot mai mult de când burnout-ul a fost introdus în noua clasificare internațională a bolilor, dar interesul a crescut cel mai mult de când cu pandemia și munca de acasă. În legislația noastră în domeniul muncii avem prea puține referiri la ideea de stres profesional și doar un început de reglementare, însă burnout-ul nu este încă recunoscut ca boală profesională. Dacă ne uităm la aspectele de care lucrătorii se plâng cel mai tare vom observa că tendința e de a arăta cu degetul îndeosebi înspre un volum de muncă foarte mare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă: Cum poate fi dovedită. Măsurile ce pot fi dispuse de instanță

Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă: Plângerile false pot fi sancționate de angajator?

Un angajat face o plângere pentru hărțuire morală la locul de muncă, dar plângerea e nefondată, reclamantul neputând demonstra cele întâmplate. Ce ar putea face conducerea în această situație, când sunt invocate lucruri nedovedite? Potrivit unui avocat, plângerea ar putea fi făcută fără ca angajatul să cunoască exact proprietatea termenilor folosiți, fiind în eroare cu privire la ceea ce reprezintă hărțuirea, dar dacă vorbim de o plângere falsă făcută cu intenția de a face rău celui acuzat, atunci angajatorul ar putea să stabilească intern sancționarea disciplinară a unor astfel de comportamente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea hărțuirii morale și a discriminării, obligatorie pentru angajatori. Ce instrumente practice au pentru conformare

Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Eliminarea sistematică a unui salariat din proiecte poate fi considerată hărțuire morală la muncă

Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărţuirea morală la locul de muncă: Aspectele de reţinut în aproape un an de reglementare

Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul și epuizarea la muncă: Cum poate salariatul să le dovedească și ce recomandă specialiștii pentru angajatori

O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce ar trebui să demonstreze angajatorul dacă este acuzat că a hărțuit moral un angajat?

O nouă lege care reglementează hărțuirea morală la locul de muncă stabilește că într-o astfel de situație, sarcina probei revine angajatorului. De fapt, asta înseamnă că, dacă se ajunge în instanță, angajatorul va trebui să dovedească faptul că salariatul nu are dreptate, a explicat pentru redacția noatră Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum poate dovedi un salariat hărțuirea morală la locul de muncă?

Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat. Citește articolul