ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ministerul Justiției a lansat un ghid pentru sesizarea violenței și hărțuirii sexuale, inclusiv un model de plângere penală

Ministerul Justiției a publicat recent un ghid privind sesizarea faptelor de violență și hărțuire sexuală, destinat oferirii unor informații esențiale persoanelor care au fost victime sau martori ai unor astfel de fapte. Documentul vine în sprijinul celor care se confruntă cu comportamente abuzive, oferind îndrumări clare despre cum să reacționeze, cum să formuleze o plângere și ce drepturi legale au în atare situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Propunerea de modificare a metodologiei privind hărțuirea la locul de muncă e redundantă și arată o preocupare de formă a Ministerului Educației

Printr-un proiect pus în dezbatere săptămâna trecută, se dorește modificarea metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Autorii propunerii de modificare sunt cei de la Ministerul Educației, care, fără să explice de ce metodologia actuală nu li se aplică instituțiilor de învățământ (li se aplică - n.red.), prezintă un text pe alocuri redundant, pe alocuri problematic. O scurtă analiză: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Organizația Internațională a Muncii indică 15 cazuri care pot constitui violență și hărțuire în procesele de învățare și formare și la locul de muncă

Violența, hărțuirea și discriminarea afectează grav dreptul la muncă și demnitatea angajaților, iar Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat 15 situații în care lucrătorii pot suferi aceste abuzuri în mediul profesional. Deși există reglementări legale care interzic astfel de comportamente, aplicarea efectivă a acestora rămâne problematică, iar cadrul legislativ actual nu asigură o protecție suficientă pentru un mediu de muncă liber de hărțuire, conform Convenției OIM 190/2019. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proiect de lege

UPDATE Petițiile anonime în cazurile de hărțuire sexuală vor fi luate în seamă, a votat Guvernul

Un nou proiect de lege, promovat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a fost adoptat astăzi de Guvern, la scurt timp de la punerea sa în dezbatere publică și va merge acum la Parlament. Norma respectivă prevede modificarea OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Principala schimbare pe care o aduce este aceea de a permite primirea și analizarea petițiilor anonime care semnalează cazuri de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau abuz de funcție în scop sexual, ceea ce nu este posibil în contextul legislativ actual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu e hărțuire când angajatorul ia măsuri disciplinare rezonabile, dar ce înseamnă asta, mai exact?

Sancționarea discplinară e o prerogativă a angajatorului, iar aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile nu reprezintă o formă de hărțuire împotriva angajatului, potrivit legii. Cum definim însă acest termen? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Solicitarea unor rapoarte zilnice de activitate și schimbarea bruscă a politicilor companiei nu reprezintă, prin ele însele, forme de hărțuire a unui angajat

Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Angajatorii sunt obligați să desemneze un responsabil pentru situațiile de hărțuire. Când e nevoie de o comisie întreagă?

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat și impune obligații angajatorilor pentru a crea un mediu de lucru sigur și respectuos. Din 17 aprilie, angajatorii nu mai pot invocat motive pentru lipsa metodologiei conforme cu noua reglementare. Aceasta prevede, printre altele, inclusiv numirea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, dar nu se oferă precizări cu privire la numărul exact de angajați sau funcționari pentru a decide între un responsabil unic sau o comisie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu Ce efecte va avea ratificarea Convenției privind eliminarea hărțuirii și violenței la locul de muncă și la ce ar trebui să se aștepte angajatorii

România a ratificat recent Convenția privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, ce a fost adoptată la Geneva, de Organizația Internațională a Muncii, în urmă cu câțiva ani. Demersul vine pe fondul existenței unei legislații autohtone neomogene și creează premisele unei legiferări coerente în materie. Discutăm astăzi despre acest subiect cu Anca Iulia Zegrean de la Biriș Goran. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Metodologia privind hărțuirea trebuie adusă la cunoștința angajaților. Instruiri anuale pentru a face prevederile sale înțelese de angajați

Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă trebuie să fie pusă la dispoziția tuturor angajaților, să fie accesibilă acestora oricând și să fie însoțită de instruiri anuale privind prevenirea hărțuirii. Comparând cu regulamentul intern, metodologia privind hărțuirea nu necesită consultarea angajaților înainte de a fi adoptată. Citește articolul