ACCES PREMIUM
Angajatorii nu pot invoca termene procedurale pentru a respinge sesizările de hărțuire morală. Singurul termen relevant în contextul sesizărilor de hărțuire morală este cel de şase luni, care privește exclusiv posibilitatea aplicării unei sancțiuni disciplinare de către angajator, fără a limita dreptul victimei de a sesiza fapta sau de a urma alte căi legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pus în dezbatere puțin după începutul anului, un nou set de modificări legislative în domeniul prevenirii și combaterii hărțuirii la locul de muncă se află acum în proces de avizare și ar trebui să-l vedem relativ curând pe masa Executivului. Pe scurt,
pachetul legislativ creează un cadru mult mai robust pentru protecția salariaților, aliniind România la tendințele europene privind sănătatea mintală și demnitatea la locul de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Cine nu a primit un telefon de la șef seara, în timpul liber? Cine nu a fost rugat „doar să verifice un e-mail” în weekend sau în concediu? Cine nu a simțit presiunea de a răspunde unui mesaj pe grupul de WhatsApp al departamentului la o oră la care, teoretic, viața profesională ar trebui să fie „pusă în cui”?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Discuțiile aprinse în contradictoriu, zilele mai tensionate sau feedback-ul uneori tranșant fac parte, până la un punct, din dinamica oricărui loc de muncă. Însă, există o linie roșie care, odată depășită, transformă un mediu profesional într-unul toxic, unde demnitatea lucrătorului este știrbită, iar conflictul mocnește periculos.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Hărțuirea la locul de muncă rămâne subraportată în instituțiile și autoritățile din România, conform unui raport care relevă că doar 6% dintre instituțiile monitorizate au identificat și sancționat cazuri concrete. Documentul semnalează lipsa uniformității în colectarea datelor și necesitatea unor campanii ample de conștientizare privind comportamentele care constituie hărțuire. Deși există cadru legislativ adecvat, aplicarea sa rămâne deficitară.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Există diferențe esențiale între Legea privind avertizorii în interes public și Hotărârea privind combaterea hărțuirii la locul de muncă în ceea ce privește canalele de sesizare, instanța competentă, etapele investigației și protecția persoanelor implicate. Deși ambele reglementări vizează soluționarea alertelor profesionale, ele stabilesc proceduri distincte, iar încadrarea corectă a sesizărilor este esențială pentru angajatori. Confuzia frecventă între cele două mecanisme juridice impune o clarificare a sferei de aplicare specifice fiecăruia.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Tribunalul Suceava a anulat parțial o sancțiune disciplinară de concediere, înlocuind-o cu avertisment scris și dispunând reintegrarea salariatului, înlăturând două dintre cele trei abateri disciplinare reținute și sancționate de angajator. Deși procedura disciplinară a fost validată, instanța a înlăturat acuzațiile de hărțuire și conflict de interese, reținând doar refuzul îndeplinirii temporare a sarcinilor de serviciu. Cazul de față evidențiază, printre altele, diferența dintre standardele politicilor interne anti-hărțuire și cerințele legale mai restrictive pe care le aplică instanțele și importanța dovedirii elementelor legale ale hărțuirii în instanță.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Psihologia relațiilor la locul de muncă
Te-ai simțit vreodată ignorat într-o ședință deși tocmai ai exprimat o idee valoroasă, sau ai observat cum privirile celorlalți se schimbă subtil când intri într-o încăpere? Aceste momente fugitive de disconfort, pe care mulți le experimentăm în tăcere, au un nume și o greutate reală. În societatea noastră de astăzi, chiar dacă legile împotriva discriminării s-au înmulțit, rănile invizibile provocate de prejudecăți au devenit mai ascunse, mai greu de dovedit, dar nu mai puțin dureroase pentru cei care le trăiesc zilnic. Discriminarea subtilă, adesea denumită și "microagresiune" sau "prejudecată implicită", reprezintă astăzi una dintre cele mai persistente bariere în calea unei societăți cu adevărat inclusive.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Birocrație
Presată de statistici nefavorabile și de analize potrivnice, România pregătește adoptarea unor măsuri care să o alinieze politicilor europene referitoare la egalitatea de tratament a femeilor, atât acasă, cât și la serviciu. În ciuda eforturilor de până acum, cadrul juridic existent, politicile publice și angajamentul politic al decidenților autohtoni nu au reușit să modifice semnificativ nivelul vieții româncelor. Un nou program menit să schimbe această paradigmă așteaptă reluarea procesului de avizare interministerială, după ce inițiatorul său, Ministerul Familiei, a fost ”absorbit” de cel al Muncii: Planului național privind împuternicirea economică și politică a femeilor pentru 2025-2029. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cadrul legislativ privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune angajatorilor obligații concrete și clarifică definițiile, oferind chiar exemple de comportamente interzise (fizice, verbale și nonverbale), precum și proceduri clare pentru gestionarea sesizărilor. Legislația protejează demnitatea angajaților și sancționează orice comportament care creează un mediu de lucru ostil, intimidant sau umilitor, inclusiv hărțuirea sexuală. Deși obligațiile angajatorilor de sancționare sunt indisolubil legate de faptele care au o legătură certă cu munca, nu putem vorbi de inexistența obligației acestuia în a sancționa și fapte care se petrec în afara locului de muncă, între colegi sau superiori și subalterni.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Andrei Dina 
Vicentiu Maftei 
Cristian Stanescu 