Din multele comentarii puse de cititorii noștri atât la articole, cât și pe forumul avocatnet.ro sau pe pagina noastră de Faceboook, reiese că cei mai mulți salariați se tem de un proces în instanță pentru recuperarea unor drepturi bănești, salarii, bani pentru ore suplimentare efectuate sau aferente zilelor de concediu de odihnă neluat, din cauza costurile de judecată. Pentru o informare corectă a acelor care se simt nedreptățiți, am vrut să subliniem, prin intermediul unui articol, că în situația în care instanța le dă dreptate, angajatorul, fie că este fost sau actual, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată suportate de salariat, pe lângă drepturile cerute inițial. În plus, salariatul poate solicita și daune-interese, morale și/sau materiale. Citește articolul
Anul 2020 nu a fost deloc sărac în reglementări care să-i avantajeze pe angajați; dimpotrivă. Numeroase modificări la Codul muncii au venit cu protecții și drepturi în plus pentru angajați. În plus, s-a stabilit, de pildă, că cei care adoptă au dreptul la mai mulți bani de la stat, că bugetarii erau dezavantajați în acordarea unor concedii ori că părinții pot sta acasă cu copiii când condițiile meteo extreme suspendă cursurile. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul
Din octombrie, angajatorii au acces la o modalitate suplimentară de soluționare a disputelor individuale cu angajații - concilierea (introdusă prin Legea nr. 213/2020). Deși intenția din spatele acestei schimbări poate fi benefică, în teorie, în practică pot apărea mai multe probleme. În acest context, scoatem în evidență principalele caracteristici ale procedurii soluționării conflictelor individuale de muncă prin conciliere, aspecte ce țin de avantajele și dezavantajele acesteia, precum și chestiuni ce țin de efectivitatea acestei proceduri - dacă și cum ușurează situația angajatorilor și a angajaților, cât este de importantă cooperarea părților, pentru implementarea cu succes a unui acord de conciliere etc. Citește articolul
Dacă au soluționat un conflict individual de muncă printr-un acord de conciliere, părțile s-ar putea să se lovească de o serie de obstacole, atunci când urmăresc să-l pună în executare. În esență, nefiind un titlu executoriu, cel care vrea să pună în aplicare acordul de conciliere, atunci când cealaltă parte nu se conformează, va fi nevoit să se îndrepte către instanțe, pentru a obține o hotărâre executorie. Cum concilierea e concepută ca o modalitate alternativă instanțelor de soluționare a disputelor, necesitatea de a recurge la acestea ar putea face procedura concilierii ineficientă, în unele situații. Citește articolul
Recent intrată în Codul muncii, concilierea nu a beneficiat de suficientă atenție din partea legiuitorului - un mecanism care ar avea nevoie de detalieri suplimentare, care poate duce la confuzii, în practică, ce ar conduce tot spre instanța de judecată (deși tocmai asta urmărește, în sine, să evite drumul la judecător), iar ciocnirea cu mecanismul deja existent al medierii ne face să ne întrebăm dacă nu cumva această conciliere este, de fapt, redundantă. Citește articolul
Dorind să aflăm mai multe detalii despre aplicarea efectivă a procedurii concilierii în relațiile de muncă (pentru conflictele individuale), am vorbit cu Anca Zegrean, Senior Associate, Head of Labor Practice la casa de avocatură SCPA Biriș Goran. Citește articolul
Chiar dacă este doar opțională, introducerea unei clauze de conciliere într-un contract individual de muncă s-ar putea să îi pună pe angajator și pe angajat în poziția de a fi nevoiți să recurgă la conciliere, obligatoriu, înainte de a se adresa instanței. Avocații de la Voicu Filipescu consideră că instanțele ar putea decide în acest fel, dacă se va ajunge la un litigiu, iar părțile aleg să introducă direct acțiune în justiție, ocolind concilierea. În același timp, există și contraargumente la aceste lucruri, mai ales ținând cont de faptul că legiuitorul nu a prevăzut expres o competență exclusivă în sarcina conciliatorului, dacă există o clauză de conciliere în contractul individual de muncă. Citește articolul
Recent introdusă în Codul muncii, procedura concilierii a ridicat mai multe nemulțumiri în rândul celor care reprezintă interesele angajaților. Pe de o parte, pentru că e adus în discuție un specialist nereglementat de lege, dar, mai ales, pentru că dă impresia existenței unui impediment în accesul la justiție. Citește articolul
O recentă modificare a Codului muncii le permite părților la un contract individual de muncă să insereze o clauză de conciliere în acesta, pentru a-și rezolva disputele cu ajutorul unui conciliator. Având în vedere că noua formă a Codului muncii a inclus doar câteva paragrafe despre conciliere, părțile fiind libere să prevadă o clauză de conciliere validă care să precizeze doar că disputele de muncă dintre angajator și salariat se vor rezolva prin conciliere, e important de arătat ce elemente ar trebui să conțină o clauză de conciliere, pentru a fi cât mai eficientă posibil. Citește articolul