ACCES GRATUIT

Combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale UE

CJUE: Efectele deciziilor CCR în privința prescripției răspunderii penale nu ar trebui aplicate astfel încât să ducă la impunitate generalizată. Judecătorii nu ar trebui sancționați dacă nu aplică o decizie CCR pentru a da întâietate dreptului UE

Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CEDO: Nemotivarea refuzului instanței de ultim grad cu privire la trimiterea unor întrebări preliminare la CJUE reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil

Reluând raționamente formulate anterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că instanța este obligată să motiveze refuzul de a face o cerere pentru o decizie preliminară atunci când îi este cerut acest lucru și nu mai există cale de atac împotriva deciziilor respectivei instanțe. Nemotivând refuzul, spune CEDO într-o decizie recentă, instanța națională îi încalcă solicitantului dreptul la un proces echitabil. Citește articolul