ACCES PREMIUM

Opinie Volumul excesiv de muncă și alte riscuri psiho-sociale: de ce nu e suficient sau chiar necesar să mai venim cu texte noi de lege în paradigma actuală de SSM

Inspecția Muncii are, din 2007, un ghid care recunoaște stresul și suprasolicitarea ca riscuri de SSM – doar că le tratează mai degrabă formal, tehnic și incomplet. Poate problema nu stă, în prezent, în lipsa unei „Legi a burnoutului”, ci în faptul că SSM a rămas, pentru prea mulți angajatori și pentru un sistem de control subdimensionat, doar un exercițiu de bifat rubrici, nu de protejat oameni. Întrebarea reală nu este dacă mai avem nevoie de o lege și de texte care să cadă în coșul „obligații de bifat”, ci dacă avem, în practică, servicii de SSM și inspectori capabili să ia în serios inclusiv riscurile psiho-sociale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Interviu Linia fină dintre dedicare și epuizare - o discuție necesară cu dr. Adrian Atasiei despre sănătatea mintală în relațiile de muncă

Într-o lume a muncii care celebrează performanța și proslăvește implicarea, există o figură familiară în aproape orice organizație: salariatul dedicat. Cel care stă peste program, care răspunde la e-mailuri în vacanță, care preia sarcini suplimentare fără să clipească. Gesturile sale sunt adesea văzute ca un etalon al profesionalismului, un motor al succesului. Dar unde se termină dedicarea și unde începe sacrificiul? Unde tragem linia fină dintre loialitate și auto-epuizare? Interviul de față nu este doar o analiză a unui „fenomen la modă”, ci o incursiune esențială la intersecția dintre psihologie și drept. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Abordarea stresului și epuizării la locul de muncă: avem deja norme legale pe care nu le (mai) putem ignora

Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O adresare adecvată a burnout-ului în companii înseamnă să ne uităm mai întâi la cauze. Formarea managerilor, esențială pentru a preveni acest sindrom

Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Epidemia tăcută la locul de muncă: stresul și oboseala - soluții și abordări practice pentru angajatori

Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul