ACCES PREMIUM

Opinie Volumul excesiv de muncă și alte riscuri psiho-sociale: de ce nu e suficient sau chiar necesar să mai venim cu texte noi de lege în paradigma actuală de SSM

Inspecția Muncii are, din 2007, un ghid care recunoaște stresul și suprasolicitarea ca riscuri de SSM – doar că le tratează mai degrabă formal, tehnic și incomplet. Poate problema nu stă, în prezent, în lipsa unei „Legi a burnoutului”, ci în faptul că SSM a rămas, pentru prea mulți angajatori și pentru un sistem de control subdimensionat, doar un exercițiu de bifat rubrici, nu de protejat oameni. Întrebarea reală nu este dacă mai avem nevoie de o lege și de texte care să cadă în coșul „obligații de bifat”, ci dacă avem, în practică, servicii de SSM și inspectori capabili să ia în serios inclusiv riscurile psiho-sociale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Este burnout-ul o „boală” modernă? Obligația veche și uitată de prevenire a stresului și epuizării la locul de muncă

În ultimii ani, un cuvânt a intrat cu forță în vocabularul nostru profesional și personal: burnout. Îl auzim în discuții la birou, îl vedem peste tot pe platformele sociale, în titluri de presă și îl recunoaștem în propria stare de oboseală cronică.  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Interviu Linia fină dintre dedicare și epuizare - o discuție necesară cu dr. Adrian Atasiei despre sănătatea mintală în relațiile de muncă

Într-o lume a muncii care celebrează performanța și proslăvește implicarea, există o figură familiară în aproape orice organizație: salariatul dedicat. Cel care stă peste program, care răspunde la e-mailuri în vacanță, care preia sarcini suplimentare fără să clipească. Gesturile sale sunt adesea văzute ca un etalon al profesionalismului, un motor al succesului. Dar unde se termină dedicarea și unde începe sacrificiul? Unde tragem linia fină dintre loialitate și auto-epuizare? Interviul de față nu este doar o analiză a unui „fenomen la modă”, ci o incursiune esențială la intersecția dintre psihologie și drept. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Psihologia relațiilor la locul de muncă

Discriminarea subtilă: Exemple concrete și consecințe pe termen lung

Te-ai simțit vreodată ignorat într-o ședință deși tocmai ai exprimat o idee valoroasă, sau ai observat cum privirile celorlalți se schimbă subtil când intri într-o încăpere? Aceste momente fugitive de disconfort, pe care mulți le experimentăm în tăcere, au un nume și o greutate reală. În societatea noastră de astăzi, chiar dacă legile împotriva discriminării s-au înmulțit, rănile invizibile provocate de prejudecăți au devenit mai ascunse, mai greu de dovedit, dar nu mai puțin dureroase pentru cei care le trăiesc zilnic. Discriminarea subtilă, adesea denumită și "microagresiune" sau "prejudecată implicită", reprezintă astăzi una dintre cele mai persistente bariere în calea unei societăți cu adevărat inclusive. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Psihologia relațiilor la locul de muncă

Stresul relocării corporatiste: Cum să te pregătești mental și emoțional pentru un nou mediu

E firesc sa resimțim o anumită tensiune atunci când ne aflăm în fața unui nou început, indiferent de natura acestuia. Așa suntem construiți, în fața necunoscutului, psihicul nostru ne trimite semnale de alarmă deoarece nu știe exact la ce să se aștepte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

O adresare adecvată a burnout-ului în companii înseamnă să ne uităm mai întâi la cauze. Formarea managerilor, esențială pentru a preveni acest sindrom

Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului. Citește articolul