ACCES PREMIUM

Epidemia tăcută la locul de muncă: stresul și oboseala - soluții și abordări practice pentru angajatori

Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Anul acesta ar trebui să avem în dezbatere o reglementare a stresului profesional și cerințele de SSM pentru prevenirea acestuia

Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Burnout-ul în contextul telemuncii: Ce trebuie să aibă angajatorii în vedere

Telemunca impusă ca măsură de a preveni îmbolnăvirile din timpul pandemiei de COVID-19 a dus la o îmbunătățire a productivității angajaților, dar și la o creștere a burnout-ului, respectiv a epuizării prin muncă a salariaților. Iar acest lucru este important pentru angajatori pentru că, din ianuarie 2022, epuizarea prin muncă va fi introdusă în clasificarea internațională a bolilor și astfel va fi un diagnostic medical pe baza căruia un salariat ar putea beneficia de concediu medical. Mai mult, orice boală apărută în contextul profesional trebuie prevenită de angajator, ținând cont de obligațiile legate de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) pe care acesta le are. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca și SSM-ul în contextul COVID-19: Care sunt riscurile psihosociale ale "noii munci normale"

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Stresul și epuizarea la locul de muncă. Marginalizarea unui salariat prin preluarea abuzivă a unor atribuții

Relația de muncă presupune, printre altele, un raport de subordonare între salariat și angajatorul său, iar cel din urmă are dreptul să-și organizeze activitatea, să stabilească atribuțiile salariaților, să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru aceștia, dar și să verifice modul de îndeplinirea al acestora și să aplice sancțiuni, fără a depăși cadrul legal. Acest raport de subordonare are astfel și o limită, cea pe care dispozițiile legale o impun, fiind evidentă necesitatea unei reglementări stricte în acest sens. Astfel, în Constituția României, printre valorile supreme enumerate vom regăsi și demnitatea omului, drepturile și libertățile sale, dar și libera dezvoltare a personalității umane.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Burnout-ul, recunoscut oficial ca boală

Burnout-ul la salariați: Ce ar trebui să știe angajatorii despre factorii psihologici ai epuizării prin muncă

La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Epuizarea prin muncă, recunoscută ca boală

Burnout: Cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă

Recent, burnout-ul (epuizarea prin muncă) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății și a fost introdusă în cea mai nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. Burnout-ul este un subiect care a declanșat, în ultimele decenii, un interes răspândit atât în rândul publicului larg, cât și în domeniul cercetărilor psihologice. În timp ce unii cercetători au încercat să nege existența unei astfel de probleme, alții au discutat și au luat în considerare diferitele sale etape, factori și semnale de avertisment și au încercat să descopere ce fel de măsuri ar putea lua angajatorii pentru a rezolva această problemă a secolului XXI. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Burnout: Epuizarea prin muncă este recunoscută oficial ca boală, conform OMS

Recent, epuizarea prin muncă (burnout-ul) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a fost introdusă într-o nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. Clasificarea respectivă este un document folosit atât de medici, pentru diagnosticare, cât și de cei din domeniul asigurărilor de sănătate, iar noua sa versiune se va aplica din 2022. Citește articolul