Odată cu începutul noului an universitar, tot mai mulți tineri vor căuta un loc de muncă, fie pentru a-și acoperi cheltuielile, fie pentru a câștiga experiență profesională încă din timpul studiilor. Însă, pentru mulți tineri români care intră pe piața muncii în 2025, această emoție este acum însoțită de o nouă realitate: un peisaj fiscal aflat în plină schimbare, care influențează direct cât rămâne efectiv în buzunar la final de lună. Citește articolul
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă stimulente financiare angajatorilor care încadrează în muncă elevi și studenți pe durata vacanței. Aceștia pot beneficia lunar de un stimulent egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, adică 330 lei (valoarea ISR fiind de 660 lei în 2024). Citește articolul
Dacă un candidat îți spune că vrea să vină însoțit în procesul de recrutare, cel puțin când e vorba de discutarea elementelor esențiale ale raportului de muncă, primul impuls n-ar trebui să fie acela de a-l refuza, ci de a întreba de calitatea însoțitorului. Legea îi dădea dreptul candidatului să vină chiar și cu mama sau cu tata la interviurile de angajare, dar acum câțiva ani a fost modificată pentru a înlocui „terțul oarecare” cu „un terț cât de cât calificat”. Citește articolul
Inițiată ca urmare a unui protest al studenților nemulțumiți de numărul mare de ore pe care sunt nevoiți să le petreacă la facultate, o propunere de modificare a Legii învățământului superior introduce limitarea orelor la facultate la maximum opt pe zi. Scopul inițiativei este acela de a nu limita posibilitatea de angajare a studenților cu taxă. Citește articolul
Angajarea studenților înseamnă pentru mulți dintre ei prima experiență de muncă remunerată, într-un cadru formal. Tocmai pentru că discutăm de oameni fără prea multă experiență și pentru care cunoașterea legii s-ar putea să fie la un nivel minimal, unii angajatori pot fi tentați să încheie contracte mai târziu sau deloc, să ceară muncă suplimentară acolo unde e interzisă de lege, să scrie contracte sărace în conținut sau să nu le declare la timp ori să pretindă chiar celor tineri să dea așa-zise probe de lucru ce reprezintă muncă nedeclarată și neremunerată. Citește articolul