ACCES PREMIUM
Procedura concedierii colective a salariaților este mai complexă decât procedura concedierii individuale, așa cum reiese din prevederile Codului muncii. Angajații pot fi dați afară în acest fel numai atunci când vorbim de desființarea unor locuri de muncă, iar firmele sunt obligate să demareze consultări în avans și să anunțe autoritățile din domeniul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Coronavirus
Concedierile individuale sau colective din cauza desfiițării locurilor de muncă trebuie să urmeze anumite reguli clare prevăzute de Codul muncii, dacă angajatorii nu vor să riște consecințe nefaste. În condițiile în care o bună parte a companiilor active trec printr-o criză fără precendent în ultimii ani, din cauza pandemiei de coronavirus, probabil că una dintre soluțiile avute în vedere de angajatori este concedierea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Coronavirus
În contextul economic actual, afectat de măsurile impuse în pandemie, capabile să afecteze serios activitatea și situația financiară a firmelor, nu este exclus ca acestea să opteze, ca salvare, pentru reduceri salariale și chiar disponibilizări. Nicio variantă nu se poate face însă în mod abuziv sau fără măsuri interne, iar pentru reducerile salariale nici nu se poate vorbi de lipsa unui acord cu salariații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un angajator are libertatea să aleagă felul cum își organizează și structurează afacerea, inclusiv ce procese automatizate folosește pentru activitatea sa. Însă problema s-ar putea pune ușor diferit dacă ce vrea angajatorul e să restructureze un post ocupat de un salariat, înlocuindu-și angajatul cu un soft automat. Situația este una care s-a ivit în Spania și care a fost considerată ilegală acolo, dacă angajatorul doar vrea eficientizarea activității, fără să existe și alte motive. În România, însă, nu s-ar ajunge la aceeași concluzie, o astfel de concediere fiind posibilă, după cum a confirmat pentru avocatnet.ro un avocat specializat în dreptul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență
Simpla cerere de demisie sau acordul semnat de ambele părți pentru terminarea unui contract de muncă nu sunt suficiente - e nevoie de un act administrativ emis de angajator pentru constatarea cauzei de încetare a contractului de muncă pentru ca efectele să se producă, subliniază o instanță de apel de la noi într-o speță de muncă. Iar faptul că acel document emis de angajator ulterior nu poartă o semnătură și de la angajatul care urmează să plece nu transformă situația într-o concediere pentru că respectivul document e doar un soi de confirmare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Și articolele pe teme de interes profesional pot fi protejate sub umbrela dreptului la liberă exprimare, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) într-un caz recent analizat. Concedierea unui salariat din cauză că scria articole pe o platformă din același domeniu cu cel în care lucra, pe motivul apărării intereselor business-ului care l-a angajat, este o măsură exagerată din perspectiva modului cum e apărată libertatea de exprimare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă un angajator dă afară o persoană cu handicap pe motive de productivitate, se poate considera că aceasta este o discriminare, conform unei decizii de miercuri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Unei persoane cu handicap îi este greu să fie la fel de productivă ca salariații obișnuiți, dacă angajatorul nu-i asigură condiții de lucru speciale. Discriminarea la locul de muncă poate aduce, conform legislației noastre, amenzi de până la 100.000 de lei.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cu toate că practica demisiilor în alb contravine în mod fățiș legislației muncii, angajatorii o folosesc des în relație cu viitorii salariați. Demisia în alb este acea practică de a-i oferi viitorului angajat, printre alte documente pe care trebuie să le semneze, și o demisie deja formulată, dar căreia îi lipsește data. Astfel, angajatorul poate oricând să completeze cererea cu o dată, iar din acel moment salariatul se poate, la fel de bine, considera fără slujbă. Practica demisiilor în alb este una destul de frecventă deoarece candidații sunt nevoiți să o semneze pentru a putea fi angajați, iar angajatorul poate oricând să evite procedeele legale și să urmeze calea mai simplă, mai rapidă, dar nelegală de a-și da afară angajații.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Angajatorul nu îi poate impune demisia salariatului său. Din cauză că o concediere nelegală este mult mai ușor de atacat în instanță, unii angajatori preferă să îi impună salariatului demisia în loc. Deși Codul muncii specifică faptul că decizia de a demisiona îi aparține salariatului, demisia forțată și sancționarea ei ca atare nu este tratată de Codul muncii, iar impunerea unei demisii este o problemă cu care mulți salariați s-au confruntat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandru Boiciuc 
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
Andreea Vrabie 
