ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Chiar dacă respectă regulile concedierilor colective, angajatorii nu trebuie să piardă din vedere drepturile restante ce trebuie achitate lucrătorilor concediați

Poate un salariat să piardă procesul prin care solicită anularea concedierii, dar să plece acasă cu o sumă considerabilă de bani de la fostul angajator? Răspunsul, contraintuitiv pentru mulți, este afirmativ.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

62% dintre antreprenori se așteaptă la concedieri. Dar ce ne spun datele reale?

Economia românească transmite semnale mixte în contextul incertitudinilor politice recente. În timp ce sondajul RBL indică temeri privind concedieri și scăderea puterii de cumpărare în cazul unui rezultat electoral nefavorabil valorilor occidentale, indicatorii fundamentali oferă o imagine mai nuanțată. Deși cursul euro și inflația au crescut, Indicatorul de Sentiment Economic (100,9) rămâne în teritoriul optimist, peste media UE (94,4). Industria prelucrătoare dă semne de stabilizare după zece luni de contracție, iar managerii din industrie, comerț și servicii anticipează o creștere moderată a activității în următoarele luni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sunt obligatorii salariile compensatorii atunci când se fac concedieri colective?

Cel mai frecvent, angajatorii din mediul privat acordă salarii compensatorii la terminarea raporturilor de muncă fie pentru că sunt obligați prin contractele colective să o facă, fie pentru că aleg să o facă, în ideea de a convinge angajații să plece de bunăvoie și cât mai repede cu putință. Codul muncii însă nu obligă angajatorii la plata unor salarii compensatorii nici chiar când e vorba de concedierile colective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concedieri colective: Dacă angajații nu și-au desemnat reprezentanți, angajatorul e obligat să se consulte cu angajații individual?

Desemnarea reprezentanților este tot timpul în avantajul angajaților, legea menționându-i deseori în contexte esențiale pentru apărarea și exercitarea drepturilor angajaților. Astfel, deși nu există o obligație de desemnare a reprezentanților, e indicat totuși ca angajații să o facă. Un exemplu este în cazul concedierilor colective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Uneori, practicile nelegale sunt atât de des folosite că angajații înșiși le consideră normale și preferabile legii

Pe ideea „accepți asta, că n-ai altă variantă”, o companie dă afară în ajunul sărbătorilor de iarnă o bună parte din angajații săi: prin e-mailuri, angajații sunt informați că pot semna acordurile de încetare în trei zile, urmând să primească trei salarii compensatorii. Dacă nu semnează, nu primesc nimic. Deloc surprinzător, toți semnează acordurile și rămân fără loc de muncă până la Crăciun. Sunt sectoare de activitate unde aceste practici, ocolitoare unor proceduri de durată și unor negocieri reale cu angajații, sunt considerate normale inclusiv de angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

„Autoconcedierea”, inventată chiar de instituția cu atribuții în prevenirea șomajului

Uneori, să folosim alți termeni (mai ales inexistenți) pentru a descrie o situație nu e cel mai înțelept - mai ales dacă efectul ar putea fi acela de a crea confuzie în rândul celor care nu-și cunosc foarte bine drepturile. De exemplu, angajații să ajungă să creadă că e normal și legal să se „autoconcedieze”, când, de fapt, situația lor e alta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Acordarea unor salarii compensatorii în urma unei încetări prin acord a CIM, pentru a evita regulile concedierii colective, îi lipsește pe angajați de drepturile lor

Propunerea unui acord de încetare a contractului individual de muncă, însoțită de promisiunea câtorva salarii compensatorii este o practică frecventă prin care angajatorii ocolesc prevederile aplicabile concedierilor colective, asigurându-se în același timp că angajații disponibilizați vor accepta această situație și nu vor cere respectarea drepturilor lor în cazul acestor concedieri. Parcurgerea unei proceduri de concediere colectivă poate însemna reducerea numărului de disponibilizări, dar și un termen mai lung în beneficiul angajatului, care se trezește cu cerința de a părăsi postul cu efect imediat, semnătura lui pe acord fiind condiția acordării salariilor compensatorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar dacă problemele economice ale angajatorului sunt reale, respectarea condițiilor de concediere este imperativă

Din rațiuni economice, firmele se pot vedea în următoarea perioadă în poziția de a desființa posturi și de a face concedieri. Chiar dacă problemele economice sunt reale, procedura unei atare concedieri trebuie tratată cu maximă seriozitate. Totodată, este exclus ca angajatorul să apeleze la alte moduri de desfacere a contractului care i-ar forța mâna angajatului să plece în termenii firmei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Terminarea unei relații de muncă cu o salariată gravidă: Situațiile în care (nu) este posibil acest lucru

Din momentul în care își anunță angajatorul, printr-o scrisoare medicală, despre faptul că este însărcinată, o salariată beneficiază de protecția conferită de legislația privind maternitatea la locul de muncă. Deși acest act normativ restrânge situațiile în care unei gravide i se poate înceta contractul individual de muncă (CIM), nu le exclude pe toate în mod absolut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariile compensatorii: În ce condiții pot fi acordați banii la concedierea angajaților

Codul muncii stabilește că salariile compensatorii pot fi oferite în cazul concedierilor pentru motive ce nu țin de persoana salariatului, însă potrivit prevederilor din contractul individual sau colectiv de muncă sau în condițiile legii, dacă este vorba de disponibilizări prevăzute de acte normative speciale. Citește articolul