Procedura insolventei: evolutia in 2010 si previziuni pentru urmatorul an

I. Insolventa in cifre

Potrivit datelor Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), numarul procedurilor de insolventa a explodat in anul 2009, cand s-au inregistrat peste 20.000 de dosare, comparativ cu aproximativ 14.000 de dosare, in 2008, si cu circa 8000, in 2007.

In 2010, dupa cum arata datele companiei de management a riscului, Coface, numarul dosarelor noi de insolventa s-a mentinut la cote record fata de anii 2007 sau 2008. Numai in primul semestru, conform analizei Coface, realizata pe baza datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), un numar total de peste 11.000 companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa, dintre acestea, aproximativ 5000 reprezentand dosare deschise in acest an.

Desi datele pentru anul 2010 nu sunt inca finalizate, presedintele UNPIR, Arin Stanescu, estima, intr-un interviu acordat Agerpres, ca numarul cererilor noi de insolventa inregistrate in acest an se va situa in jurul valorii de 20.000. Totusi, numarul dosarelor aflate pe rolul instantelor care au ca speta procedura de insolventa este mult mai mare, daca adaugam si dosarele mai vechi, deschise in anii anteriori, nesolutionate inca.

”Anul acesta estimez ca vom avea un numar similar de cazuri noi de insolventa ca si in 2009. Daca pana la finele lunii octombrie s-au deschis circa 17.000 de noi proceduri, peste 2.000 numai in luna octombrie, cred ca vom ajunge pana la finele anului la 20.000 de noi dosare de insolventa”, declara Stanescu, la finalul lunii noiembrie, pentru agentia nationala de presa.

El explica tot atunci ca, la cererea creditorilor, se pot inregistra proceduri la Tribunalul Bucuresti abia in anul 2012, desi dosarele au fost deschise in 2010.

Totusi, potrivit estimarilor Nicoletei Grama (foto stanga), partener al casei de avocatura Danila, Petre & Asociatii (DPA), prin comparatie cu 2009, in 2010 a scazut numarul dosarelor de insolventa.

„Multi dintre creditori au inteles ca deschiderea procedurii insolventei nu este intotdeauna cea mai buna solutie, astfel ca in aproximativ 27% din dosarele de care ne-am ocupat, clientii nostri si-au rezolvat situatia litigioasa fie ca urmare a achitarii de catre debitor a intregului debit, fie prin gasirea unor solutii alternative, cum ar fi preluarea debitelor de catre alte societati solvabile agreate si de creditori”, a explicat avocatul.

Comertul, constructiile si transporturile - domenii cu cele mai multe proceduri de insolventa deschise

Conform statisticilor publicate de Coface, atat in anul 2009, cat si in anul 2010, pe primele locuri intre domeniile cele mai afectate de criza sunt comertul (cu ridicata si distributie , precum si cu amanuntul), constructiile si transporturile. Aceste domenii raman in continuare cele mai afectate de criza financiara, astfel incat, in perioada 2008-2010, se observa o concentrare puternica a numarului de insolvente pe aceste sectoare, ele cumuland peste 50% din totalul dosarelor.

Datele analizei Coface sunt confirmate si de practicienii in insolventa contactati de Avocatnet.ro.

„Din analiza pietei si a dosarelor de insolventa in care suntem implicati, am constatat ca domeniul distributiei si cel al comertului continua sa fie domeniile cele mai afectate de criza economica. Astfel ca, pe fondul scaderii considerabile a cererii si avand in vedere marjele comerciale foarte mici, distribuitorii (atat cei mici cat si cei mari) reusesc cu greu sa supravietuiasca, insolventa acestei categorii de entitati fiind de cele mai multe ori iminenta. O alta categorie afectata grav de conditiile actuale ale crizei economice este cea aferenta sectorului constructiilor si, nu in ultimul rand, a domeniului transporturilor”, a declarat Nicoleta Grama, partener Danila, Petre & Asociatii.

Desi sectorul constructiilor a reprezentat, in ultimii ani, motorul de crestere al economiei romanesti, inregistrand cresteri anuale de peste 30%, in 2010, blocajul financiar a afectat semnificativ jucatorii din domeniu, iar lipsa proiectelor noi, amanarea sau anularea anumitor proiecte de catre investitori au intarziat relansarea pietei.

“Din experienta noastra, se arata in analiza Coface, inca din primele luni ale anului 2010 majoritatea companiilor din domeniul constructiilor ajunse in incapacitate de plata indicau ca si cauza principala a respectivei situatii neincasarea de bugetul local sau de stat a unor facturi pentru lucrari deja realizate. Fiecare incapacitate de plata genereaza un efect de domino catre ceilalti creditori ai respectivei companii”.

Potrivit sursei citate anterior, in prima jumatate a anului 2010, 816 companii care activau in domeniul transporturilor se aflau intr-una din fazele procedurii de insolventa, ceea ce plaseaza domeniul pe pozitiile fruntase ale clasamentului pe industrii. Factorii care determina un numar mare de insolvente, in acest sector, sunt presiunea pe pret, concurenta neloiala, reducerea volumelor transportate si lipsa unei infrastructuri care sa permita reducerea costurilor de transport. De asemenea, la acestea se adauga taxele si impozitele ridicate, precum si costurile financiare in crestere aferente contractelor de leasing derulate.

<!-- I. INSOLVENTA IN CIFRE -->

II. Aspecte juridice

Ce presupune procedura de insolventa

Procedura de insolventa, instituita prin Legea 85/2006, este o actiune colectiva de recuperare a datoriilor certe, lichide si exigibile de la o societate aflata in imposibilitatea de a si le achita.

Procedura generala presupune in mod obligatoriu parcurgerea unei perioade de observatie de catre debitor, in urma careia acesta din urma intra, succesiv sau separat, in procedura de reorganizare judiciara (in cazul in care administratorul judiciar considera ca societatea are sanse reale de redresare) sau direct in faliment (in cazul in care redresarea financiara nu pare a fi posibila).

Reorganizarea judiciara poate duce la redresarea societatii debitoare ca urmare a implementarii cu succes a planului de reorganizare si implicit la inchiderea procedurii insolventei fata de debitor sau, in cazul in care planul de reorganizare esueaza, la faliment .

Procedura de insolventa reprezinta o procedura colectiva de realizare a creantelor condusa de administratorul judiciar sau lichidator, sub supravegherea judecatorului sindic, punand astfel la adapost creditorii de haosul executarilor silite individuale. In perioada derularii procedurii de insolventa, sunt suspendate actiunile in justitie initiate pentru realizarea creantelor asupra averii debitorului. De asemenea, pentru aceasta perioada nu curg penalitati sau dobanzi, si este permisa continuarea activitatii debitorului pentru realizarea planului de reorganizare, scopul principal fiind crearea de lichiditati destinate acoperirii creantelor. Ca urmare a caracterului colectiv al procedurii, nu toate creantele vor fi recuperate, nici partial, nici integral.

Pe de alta parte, procedura simplificata implica intrarea direct in faliment a societatii insolvente, de aceea situatiile in care ea poate fi declansata au caracter exceptional.

Firmele care isi solicita insolventa beneficiaza de avantaje



„ 30 % din numarul dosarelor de insolventa au fost introduse in primele luni ale anului 2010 de catre debitori. O pondere de peste 95 % dintre aceste dosare s-au finalizat prin radierea societatilor din Registrul Comertului”, apreciaza Nicoleta Grama.

“Insolventa tinde sa devina un <<paravan>> al debitorului in conditiile in care trebuia totusi sa reprezinte o modalitate de constrangere a acestuia”, a completat Grama.

Pe de alta parte, anumite societati rau platnice isi solicita insolventa, dar forteaza instanta sa inchida procesul din cauza ca nu prezinta documentele contabile necesare administratorului pentru a putea evalua starea societatii falite si pentru a verifica cauzele ce au dus la aparitia starii de insolventa. Desi obligati de lege, debitorii aleg sa nu prezinte aceste documente, si silesc, astfel, judecatorii sa inchida procedura de insolventa, fara a mai ajunge la solutii de plata sau la verificarea activitatii anterioare a companiei insolvente.

Intr-un articol publicat de Avocatnet.ro, la inceputul lunii noiembrie, Cristian Petre, senior partner la casa de avocatura DPA, aprecia ca 25%-30% din dosare se inchid pentru ca debitorii nu depun documentele contabile si administratorii judiciari nu pot verifica activitatea anterioara a companiei falite, iar creditorii nu-si pot recupera banii. In 90% din aceste cazuri administratorii sunt romani, mai spunea avocatul.

“Este atributul exclusiv al judecatorului sindic ca, la sesizarea administratorului judiciar, lichidatorului sau oricarui creditor interesat sa se sizeze, potrivit art.11 lit.g din legea nr.85/2006, organele de cercetare penala pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.147. In cazul in care documentele contabile si informatiile prevazute de lege nu se depun, procedura insolventei se va inchide in cel mult 9-12 luni fara ca vreun creditor, cu exceptia celor garantati sa isi poata recupera vreo creanta. Apoi isi pot deschide linistiti alta firma”, mai explica atunci Cristian Petre.

<!-- II ASPECTE JURIDICE-NOI REGLEMENTARI -->

III. Noi reglementari legislative

Modificarile din Legea Insolventei ingreuneaza, in loc sa usureze procedurile

Modificarile substantiale aduse Legii Insolventei in iulie 2010, la numai un an dupa alte modificari importante operate in 2009, au avut un scop cat se poate de pragmatic: accelerarea procedurilor de insolventa, astfel incat un dosar nou inregistrat sa ajunga, intr-un timp cat mai scurt, la o finalitate - fie radierea societatii falite, fie, in varianta in mai fericita, reorganizarea firmei si continuarea activitatii.

Cu toate acestea, potrivit specialistilor contactati de Avocatnet.ro, Guvernul, desi bine intentionat, nu a reusit sa-si atinga telul prin schimbarile legislative aplicate.

Conform Legii nr. 169/2010, care modifica Legea Insolventei din 2006, s-au redus, printre altele, perioada de observatie a debitorului (de la 60 la 50 de zile), termenul de recurs (de la 10 la 7 zile) si judecarea recursului (de la 30 la 10 zile), motivarea hotararilor de catre judecatorul sindic in maximum 10 zile, termenul de intocmire a raportului de catre administratorul – judiciar / lichidator asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa in cel mult 20 de zile de la desemnarea acestuia.

Totusi, Laura Gradinescu (foto stanga), senior associate in departamentul de restructurari al companiei de avocatura DLA Piper, considera ca scurtarea termenelor procedurale nu micsoreaza perioada in care se desfasoara procedura insolventei deoarece instantele sunt prea incarcate.

”O procedura de insolventa nu dureaza mult pentru ca termenele procedurale erau lungi, ci pentru ca timpul de la un termen la altul in instanta este foarte mare (cel putin in Bucuresti). Prin urmare, ar fi trebuit imbunatatit sistemul in sine, in primul rand”, a declarat expertul de la DLA Piper.

Parerea Laurei Gradinescu este impartasita si de Nicolae Rusu, Partener Senior la Casa de Insolventa Transilvania, societate corespondenta Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), care a declarat: ”Instantele competente sunt supra-aglomerate cu efortul de a face fata, cu resurse insuficiente, valului de proceduri de insolventa pornit din primavara lui 2009. Prin urmare, este foarte dificil sa fie respectate termenele scurtate conform modificarii din iulie a. c.”

”Pe de alta parte, a completat Nicolae Rusu, aceste termene au fost stabilite, multe dintre ele, fara o sanctiune procesuala corelativa a nerespectarii lor, astfel ca si acest fapt influenteaza durata reala a procedurii. Astfel, la anumite instante din tara, primul termen de judecare a cererii creditorului de deschidere a procedurii insolventei fata de debitorul acestuia este stabilit tot la mai mult de 3 luni de la inregistrarea cererii”.

Nicoleta Grama, partener DPA, a adaugat: ”Noile modificari ale Legii Insolventei au avut un impact in privinta simplificarii procedurii, insa raportat la numarul mare de dosare avand ca obiect insolventa durata procedurilor este aceeasi, in unele cazuri chiar mai mare”.

De asemenea, modificarile aduse Legii Insolventei au vizat limitarea numarului de proceduri deschise si prin majorarea valorii minime a unei creante pentru care un creditor poate solicita insolventa. Astfel, conform noilor prevederi, un debitor poate solicita inceperea procedurilor de insolventa numai pentru o datorie mai mare de 45.000 de lei, si nu de 30.000, cat era in forma anterioara a legii, iar data scadenta a datoriei trebuie sa fie depasita cu cel putin 90 de zile.

Mai mult, noul act normative prevede ca, in cazul in care intre creditor si debitor exista creante reciproce ele se vor compensa, iar indeplinirea conditiei pragului minim se va aprecia doar raportat la creanta care ramane in urma acestei compensari.

”Desi s-a incercat limitarea numarului de proceduri de insolventa prin ridicarea cuantumului valorii-prag a creantei introductive si prin marirea numarului de zile care trebuie sa treaca de la scadenta acesteia pentru a opera prezumtia de insolventa de la 30 la 90 de zile, aceste modificari au prea putin impact, raportat la realitatile de pe piata romaneasca. Afirmam aceasta asta intrucat prea putine sunt cazurile in care o creanta de 45.000 lei, mai veche de 90 de zile, reprezinta o datorie exceptionala a unei firme romanesti. Din pacate, aceasta este mai mult regula in actualele conditii", a opinat practicianul in insolventa, Nicolae Rusu.

Pe de alta parte, insa, Nicoleta Grama, avocat partener DPA, este de parere ca masura a avut efectul scontat.

”Din experienta, putem mentiona ca marirea pragului minim in cazul introducerii unui dosar de insolventa a contribuit la reducerea numarului dosarelor de insolventa, multi creditori apeland la procedura executarii silite in cazul debitelor care nu se incadreaza in acest barem”, a explicat avocatul DPA.

IV. Reorganizarea judiciara

Insolventa nu inseamna faliment

Demararea procedurii de insolventa nu trebuie sa duca obligatoriu la faliment. Firmele insolvente, pe baza unui plan de redresare financiara, se pot reorganiza si isi pot desfasura in continuare activitatea. Planul de reorganizare trebuie, insa, agreat de creditori si poate presupune restrangerea activitatii, restructurarea personalului si valorificarea unor active din patrimoniul societatii.

Redresarea depinde, in opinia Nicoletei Grama, de stabilirea minutioasa a politicii de reorganizare si de intocmirea unui plan de reorganizare fiabil, precum si de atragerea unor surse externe de finantare.

”Pentru reusita unui plan de reorganizare reprezentantii debitorului trebuie sa aiba bune relatii de colaborare cu creditorii, avand in vedere ca acestia aproba in cele din urma (sau infirma) planul de reorganizare”, a subliniat avocatul DPA.

Nicolae Rusu considera ca succesul unui proces de redresare depinde, in mare masura, si de experienta si cunostintele practicianului in insolventa care a fost desemnat ca administrator judiciar al procedurii.

”Creativitatea si flexibilitatea administratorului in abordarea problemelor si in identificarea rapida de solutii eficiente, capacitatea lui de a armoniza interesele creditorilor si ale debitorului si construirea, pornind de la acestea, a unui consens acceptat de toate partile implicate, bazate pe experienta acumulata, sunt, in opinia mea, esentiale in reusita unui plan de reorganizare”, a precizat Rusu.

De asemenea, factorul principal care favorizeaza redresarea unei companii este, in opinia lui Rusu, “aprecierea corecta din partea conducerii debitoarei a situatiei in care se afla si reactia rapida in a solicita protectia legii insolventei”.

"In literatura de specialitate, explica specialistul Casei de Insolventa Transilvania, societate corespondenta NNDKP, fazele procesului de depreciere ale unei intreprinderi sunt faza de degradare (2-4 ani), faza de dificultate (2-6 luni) si faza de criza (aprox. 3 saptamani)".

“In cadrul primelor doua faze este posibila o redresare a societatii prin aplicarea unor masuri de salvare/reorganizare. In cea de-a treia faza nu mai este posibila redresarea societatii, ci doar falimentul. De aceea este foarte important si oportun pentru sansele de redresare ale societatii ca decizia de deschidere a procedurii sa fie luata intr-o faza incipienta a procesului de degradare , avand in vedere – dupa cum se poate observa – si ca etapele procesului de degradare sunt din ce in ce mai scurte ca timp de desfasurare”, a aratat Nicolae Rusu.

Totusi, procentul entitatilor economice care reusesc sa se redreseze este destul de scazut.

” Daca ar fi sa estimam procentul firmelor care au resusit sa isi redresezse activitatea, am aprecia numarul acestora la maxim 3 - 4 % din totatul dosarelor de insolventa active”, a concluzionat avocatul Nicoleta Grama.

V. Insolventa in 2011

Previziuni pozitive pentru anul urmator

Pentru anul 2011, specialistii contactati de Avocatnet.ro estimeaza o ameliorare sau macar o stagnare a numarului de proceduri de insolventa deschise, datorata atat intarzierii cu care instantele judeca dosarele, cat si numarului mare de proceduri deschise in ultimii doi ani de criza.

”Analizand comparativ a doua parte a anului curent, cu prima sa parte si cu aceeasi perioada a anului 2009 am observat ca se inregistreaza o tendinta descrescatoare in ce priveste rata deschiderii de noi proceduri. Cred ca acest trend va continua si in 2011 pentru ca suntem deja in al treilea an al crizei economice, iar in cei doi ani anteriori, mai ales in 2009, s-a inregistrat un numar impresionant de dosare noi de insolventa, care a cam <<curatat>> piata”, a explicat Nicolae Rusu.

”In conditiile in care cererile de deschidere a procedurii insolventei introduse de catre creditori primesc termene catre sfarsitul anului 2011, analizand si statisticile dosarelor evidentiate in Buletinul Procedurilor de Insolventa – suntem de parere ca numarul dosarelor avand ca obiect procedura insolventei nu va creste raportat la anul 2010”, este de parere si specialistul DPA, Nicoleta Grama.

In ceea ce priveste numarul companiilor insolvente care vor reusi sa isi reorganizeze activitatea in 2011, Nicoleta Grama apreciaza ca procentul va fi asemanator cu cel din 2010, respectiv 3 - 4% din totalul dosarelor.

<!-- III. INSOLVENTA IN 2011 -->