Scurt ghid pentru alegatori: despre colegii uninominale, sectii de votare si norme de reprezentare

Conform Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale. 

Concret, in actul normativ se arata ca norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, in timp ce pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

Cum se organizeaza colegiile uninominale?

Reglementarile legale prevad ca pentru organizarea alegerilor se constituie circumscriptii electorale la nivelul celor 41 de judete, o circumscriptie in municipiul Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul sau resedinta in afara tarii. Cumulat, numarul total al circumscriptiilor electorale este de 43.

In cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se constituie colegii uninominale, dupa cum urmeaza:

• numarul colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor, respectiv pentru Senat se determina prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la normele de reprezentare prevazute de lege (mentionate mai sus, n.red.), la care se adauga un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depaseste jumatatea normei de reprezentare, fara ca numarul colegiilor de deputat dintr-o circumscriptie electorala sa fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;
• numarul de locuitori avut in vedere la calculul numarului de colegii uninominale care se delimiteaza in cadrul fiecarui judet este cel rezultat in urma ultimului recensamant al populatiei, publicat de Institutul National de Statistica, repartizat pe localitati, corespunzator structurii teritorial-administrative in vigoare.

Delimitarea colegiilor uninominale se face tinand cont de mai multe reguli, una dintre acestea fiind ca in cadrul unei circumscriptii electorale, delimitarea se face astfel incat marimea acestora, calculata in numar de locuitori, sa fie de asa natura incat cel mai mare colegiu uninominal sa fie, de regula, cu cel mult 30% mai mare decat cel mai mic colegiu uninominal.

Totodata, in Legea nr. 35/2008 se arata ca un colegiu uninominal poate cuprinde una sau mai multe localitati intregi, iar teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sa se afle pe teritoriul unuia si aceluiasi judet sau al municipiului Bucuresti

In ceea ce priveste circumscriptia electorala speciala pentru cetatenii romani cu domiciliu in afara granitelor Romaniei, normele legale stabilesc ca se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor si doua colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografica a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a celor doua colegii uninominale pentru Senat va fi stabilita prin hotarare a Guvernului.

Cum se stabileste numarul sectiilor de votare?

Legea nr. 35/2008 stipuleaza ca delimitarea sectiilor de votare se va face de catre primari, in timp ce numerotarea va fi stabilita de catre prefect, la nivelul fiecarei circumscriptii electorale, incepand cu localitatea resedinta de judet si continuand cu cele din municipii, orase si comune, in ordinea alfabetica a acestora. Numerotarea sectiilor de votare din strainatate se stabileste de catre ministrul afacerilor externe.

Sectiile de votare se vor organiza dupa cum urmeaza:

•    in localitatile cu o populatie de peste 1.500 de locuitori, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
•    in localitatile cu o populatie sub 1.500 locuitori, o singura sectie de votare;
•    se pot organiza sectii de votare si in satele sau grupele de sate cu o populatie de pana la 1.000 de locuitori, situate la o distanta mai  mare de 3 km fata de sediul sectiei de votare din resedinta comunei, orasului sau municipiului.

In strainatate, sectiile de votare vor fi organizate pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei de catre Ministerul Afacerilor Externe. Totusi, pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara respectiva, sectii de votare si in alte localitati decat cele in care isi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. 

Pe de alta parte insa, exista si tari in care nu sunt organizate deloc sectii de votare. In acest context, legislatia autohtona da posibilitatea alegatorilor de a vota in oricare dintre sectiile de votare organizate in statele care fac parte din acelasi colegiu uninominal.

"Cetatenii romani cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta intr-o tara in care nu sunt infiintate misiuni diplomatice ori oficii consulare si in care nu au fost organizate sectii de votare, isi pot exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din orice tara care face parte din respectivul colegiu uninominal" – extras din Hotararea BEC nr. 5H/2012

Puteti consulta AICI lista sectiilor de votare organizate la nivel national. De asemenea, o lista completa a sectiilor de votare organizate in strainatate poate fi vizualizata AICI.

Toate articolele din sectiunea Alegeri Parlamentare sunt disponibile AICI.