Sechestru pe averea șefului Camerei Deputaților. Când se poate lua o asemenea măsură?

Într-un dosar care vizează obținerea de mari sume de bani în mod nelegal prin contracte finanțate cu bani publici, DNA a decis să pună sechestru pe întreaga avere a lui Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților, potrivit unui comunicat transmis marți de procurorii anticorupție.

"(...) DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, președintele al Consiliului Județean Teleorman la data faptelor – sechestru asigurător și poprire asigurătorie până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie", scrie în comunicatul transmis de DNA aseară.

Practic, sechestrul pus pe bunuri înseamnă că persoana respectivă nu mai poate să dispună de ele în niciun fel, procedura sechestrului asigurătoriu fiind detaliată în Codul de procedură penală. De pildă, când e vorba de case și terenuri, se notează sechestrul în Cartea funciară. Cu privire la unele bunuri mobile se pun sigilii, altele, cum sunt operele de artă, se duc în spații speciale sau la bănci.

Poprirea asigurătorie, potrivit aceluiași act normativ, înseamnă că sumele de bani care trebuie să ajungă la suspect/inculpat nu mai ajung la el, ci sunt poprite "în mâinile" celor care-i datorează acei bani. Apoi, ele ajung la organul judiciar și se scad, într-un final, din ceea ce reprezintă prejudiciu de recuperat.

Sechestrul și poprirea asigurătorii sunt două măsuri necesare în astfel de cazuri. De ce? Pentru că, așa cum se explică în Codul de procedură penală, la capitolul privind măsurile asigurătorii, există riscul ca persoana vizată de aceste măsuri să ascundă, să distrugă sau să încerce oricum altcumva să țină departe de ochii procurorilor niște sume de bani, obiecte ș.a.

Și pentru că vorbim de infracțiuni de corupție, prevăzute de Legea nr. 78/2000, luarea măsurilor asigurătorii e obligatorie, după cum scrie în lege.

Apoi, mai contează și cât de mare este presupusul prejudiciu și cam cât de mult ar trebui recuperat de la suspectul/inculpatul respectiv. În cazul de față, potrivit comunicatului DNA, vorbim de un prejudiciu de peste 120 de milioane de lei. Prin urmare, se explică de ce întreaga avere a șefului Camerei Deputaților este pusă sub sechestru și de ce i se popresc acestuia toate sumele de bani pe care i le datorează alții -- suma de bani din dosarul penal este uriașă.