Unde trebuie introduse cererile în contencios administrativ

Atunci când cineva vrea să introducă o cerere în contencios administrativ, îi este mult mai ușor să își dea seama care este instanța competentă (din cauză că, în esență, două instanțe sunt competente) decât în cazul unei proceduri civile, unde competența este separată pe mai multe categorii.

Astfel, dacă o persoană este nemulțumită de un act administrativ și consideră că acel act o vătămează, poate să conteste acel act și să ceară anularea lui, în fața unei instanțe speciale, cea de contencios administrativ. Bineînțeles, pentru aceasta trebuie să fi îndeplinit procedura prealabilă, care, în esență, reprezintă o cerere adresată administrației de revocare a actului pe care persoana în cauză îl consideră vătămător (puteți citi mai multe detalii despre procedura prealabilă aici).

Dacă procedura prealabilă a fost îndeplinită și actul administrativ considerat vătămător nu este revocat, persoana interesată se poate adresa instanței de contencios administrativ. Și când vine vorba de astfel de proceduri, există două instanțe competente, pe fond, stabilite în cadrul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: tribunalul administrativ-fiscal și curtea de apel, în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal. 

În ceea ce privește competența tribunalului, acesta soluționează, în primul rând, litigiile privitoare la acte administrative care provin de la autorități locale și județene. După aceea, cererile privitoare la taxe și impozite, contribuții, datorii vamale sau cereri accesorii ale acestora se vor soluționa tot de către tribunal, dacă valoarea lor este de până în trei milioane de lei (inclusiv). 

Se poate observa, astfel, că vor fi soluționate de curtea de apel cererile îndreptate împotriva autorităților centrale, în primul rând. În al doilea rând, aceleași cereri cuantificabile, din paragraful anterior, vor intra în competența curții de apel, dacă depășesc trei milioane de lei.

După aceea, mai există, în cadrul Legii nr. 554/2004, un tip de cereri specifice: cele privind acte administrative referitoare la finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, care se soluționează potrivit valorii lor, în baza diferenței menționate mai sus.

Acestea sunt regulile generale, putând exista și reguli speciale, adoptate prin lege organică.

În final, cererile pronunțate în fond (ce am scris mai sus fiind competența pe fond) vor fi atacate, cu recurs, astfel:

• dacă e vorba de o soluție a tribunalului, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel;
• dacă e vorba de o soluție a curții de apel, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Din nou, prin lege organică pot fi stabilite competențe speciale.

În final, mai trebuie menționat că, geografic, reclamantul - persoană fizică sau juridică - va introduce acțiunea, exclusiv, la instanța de la domiciliul sau sediul său.  În schimb, cererile introduse de autorități publice se vor introduce tot la instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului, nu de la sediul acestora.

Acțiuni civile și administrative este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează cele mai importante aspecte procedurale ale principalelor acțiuni civile și administrative. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.