Așa cum reiese din explicațiile date în comunicatul publicat de CCR, legea respectivă ar fi dus, de fapt, la apariția unui vid legislativ. Adică legile bugetului n-ar mai fi prevăzut nicăieri care este valoarea punctului de pensie care se aplică începând cu 1 septembrie 2020.

„Așadar, viciul de neconstituționalitate constatat de Curte privește exclusiv Legea de aprobare a OUG 135/2020, și nu ordonanța. În cadrul procedurii de reexaminare, revine Parlamentului competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art. 42 din OUG 135/2020”, este subliniat în comunicat.

Cum s-a ajuns aici? Viitoarea Lege a pensiilor publice (127/2019) prevedea că, de la 1 septembrie 2020, punctul de pensie urma să se majoreze cu 40%, ajungând de la 1.265 la 1.775 de lei. Totuși, pentru că bugetul nu putea să suporte o asemenea majorare, Guvernul a intervenit prin OUG 135/2020 și a stabilit ca creșterea să fie doar de 14% - de la 1.265 la 1.442 lei.

Deoarece ordonanțele trebuie aprobate prin lege pentru a continua să producă efecte, parlamentarii au adoptat anul trecut (septembrie 2020) legea despre care am scris mai sus. În esență, parlamentarii voiau să anuleze micșorarea creșterii, însă, așa cum au subliniat cei de la CCR, modificarea ar fi fost inutilă și ar fi creat probleme (pentru că în buget n-ar mai fi scris nicăieri cât este, de fapt, punctul de pensie).

Așadar, punctul de pensie rămâne, așa cum s-a stabilit, la valoarea de 1.442 lei. Iar legea cu prevederea declarată neconstituțională se va întoarce în Parlament pentru reexaminare. Având în vedere faptul că, între timp, în Parlament s-a format o nouă majoritate (decembrie 2020), sunt șanse slabe să se revină la creșterea punctului de pensie la valoarea de 1.775 de lei.

Atenție! Legea cu probleme de neconstituționalitate va relua de la zero procesul de legiferare, adică va trece din nou prin Senat și Camera Deputaților, unde va trebui corectată conform observațiilor judectărilor CCR.