Pacient în România: Ce schimbări importante s-au produs în 2020

1. Telemedicina a fost reglementată oficial

Telemedicina a fost reglementată, în noiembrie, de Guvern printr-o OUG, însă mai are nevoie de normele de punere în aplicare, pentru a oferi o reglementare completă. Până la formarea noului Guvern, nu ne putem aştepta la apariţia acestor norme.

OUG a venit în condiţiile în care în Parlament se lucra deja la un proiect de lege prin care să fie reglementată telemedicina, cele două documente fiind relativ aseămăntoare.

2. Investigaţiile medicale se pot face de oriunde, indiferent de judeţul din care provine pacientul

Din ultima lună a anului, pacienţii au posibilitatea să îşi facă investigaţii paraclinice oriunde, fără a se mai ţine seama de casa de sănătate cu care are contract medicul care a făcut recomandarea sau cea de care aparţin. Această măsură a reuşit să fie implementată la aproape un an şi jumătate distanţă faţă de termenul iniţial, de 1 iulie 2018.

3. Investigaţiile de screening sunt gratuite de pacienţii asiguraţi

Pacienţii asiguraţi în sistemul public de sănătate pot beneficia, din noiembrie, de investigaţii de screening gratuite.

Aceste investigaţii de screening se vor putea face la solicitarea proprie din momentul încadrării pacientului în grupul de risc sau pe baza unei trimiteri de la medicul specialist.

4. Prezentarea cardului de sănătate este obligatorie la prezentarea la medic

După ce, timp de câteva luni, pacienţii au fost scutiţi de prezentarea cardului de sănătate pentru consultaţiile medicale, de la finalul lunii septembrie, cardul a redevenit obligatoriu pentru consultaţiile acordate la cabinet.

Totuşi, cardul de sănătate nu este solicitat în cadrul consultaţiilor făcute la distanţă de către medicii de familie sau de medicii specialişti.

5. Cardurile de sănătate care ar fi expirat în acest an rămân valabile încă şapte ani

Guvernul a hotărât, în vară, prelungirea cu încă şapte ani a valabilităţii cardurilor de sănătate care ar fi trebuit să fie înlocuite la finalul acestui an.

Pentru a se prelungi această valabilitate, pacienţii nu vor avea nimic de făcut, rescrierea urmând să se facă automat de sistemul informaţional, în momentul în care cardul este validat printr-o vizită medicală.

6. Schimbări importante apărute la concediile medicale

Deoarece concediile acordate pentru infecţia cu SARS-CoV-2 pot suferi schimbări numeroase, am ales să inventariem mai jos doar modificările care vor rămâne în vigoare şi după terminarea pandemiei de coronavirus.

• Concediile medicale emise de medicii specialişti nu mai trebuie vizate de medicul de familie. Ele pot fi predate direct angajatorului, fără ştampila medicului de familie. 
• Din acest an, concediile medicale includ şi măsura izolării pentru bolile infecţioase din grupa A/pentru cele care se institue măsuri izolării. Procentul de plată în cazul indemnizaţiei pentru carantină sau izolare este de 100%. În plus, în noiembrie, Guvernul a actualizat lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu. 
• Concediul medical şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pacienţilor chiar dacă nu au efectuat stagiul minim de cotizare. Este vorba despre concediile acordate pentru urgenţele medico-chirurgicale, tuberculoză, neoplazii, SIDA și boli infectocontagioase din grupa A.
• Concediile medicale acordate bolnavilor de SIDA, cancer sau neoplazii se acordă pe o perioadă mai lungă decât în trecut. Cei care suferă de SIDA sau cancer primesc un concediu medical iniţial de un an şi jumătate, potrivit unei OUG adoptată în februarie. De asemenea, pacienţii bolnavi de TBC primesc concediu medical pe toata perioada de tratament, până la vindecare, indiferent de durata acestuia. Acelaşi act normativ prevede că personalul militar în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot solicita concedii medicale pentru îngrijirea copilului bolnav.