avocatnet.ro 
Dr. Valeria Herdea, medic de familie, profil pediatrie, vicepresedintele Colegiului Medicilor, și Otilia Mantelers, psiholog și specialist în parenting, ne-au oferit câteva sfaturi în cadrul inițiativei educative Sănătatea în Focus.
Dr. Herdea a observat că, la cabinet, vin multe persoane, adulți și copii, cu tulburări comportamentale, afective, psiho-emoționale, vizibil afectate de perioada de izolare. Doamna doctor crede că vom avea nevoie de o perioadă de 2-4 ani în care ”să ne vindecăm rănile acestui an și jumătate prin care am trecut”. Ea spune că pacienții cronici au avut mult de suferit, pentru că peste afecțiunea lor a venit și stresul psihic.
Atenție la somatizările copiilor!
În ceea ce îi privește pe copii, atenționează medicul, semnale că sunt afectați de stres nu sunt întotdeauna foarte clare.
”Copilul nu știe să spună că îi este teamă. Ne confruntăm cu ceea ce se numește abdomen cronic dureros. În 90% dintre cazuri, aceste diagnostice sunt sunt funcționale, deci copilul acela nu are nimic. Dacă un copil se trezește noaptea de durere sau se întrerupe din joaca lui preferată- aceea e o durere adevărată și trebuie mers la medic. Dacă copilul spune că îl doare burtica după o porție de ceartă a părinților sau după un scandal monstruos pe care l-a făcut șeful la telefon angajatului care lucra de acasă sau dacă copilul a răsturnat ceva și părinții au refulat și au țipat la el….copilul are mecanisme de protecție, mecanisme de conservare. Și atunci, el dezvoltă această durere în așa fel încât să ajungă în centrul atenției părintelui”.
”Am suferit o traumă colectivă”
Psihologul Otilia Mantelers spune că mulți copii sunt mai agitați sau au devenit mai retrași după o perioadă în care, de voie, de nevoie, au stat mai mult în fața televizorului sau a tabletei și s-au deconectat de părinții lor, preocupați să facă față provocărilor de la serviciu, să îi ajute pe cei mici cu temele, să le asigure cele ncesare, într-un context marcat de incertitudini economice și de teama de îmbolnăvire.
”Aceasta este o traumă colectivă, pe care au trăit-o și părinții și copiii din cauza izolării, mai ales, și din cauza faptului că sistemul nervos uman nu este făcut să se lupte cu niște dușmani pe care nu îi vede. Părinții au fost foarte activați, au fost foarte presați să livreze ceea ce aveau ei de făcut la serviciu, dar de acasă, cu copiii în cealaltă cameră sau chiar în aceeași cameră. Părinții care aveau copii mici au fost epuizați, pentru că, pe de-o parte, nu poți să lași un copil de 2 ani nonstop la televizor. Pe unul de 6 poți să-l mai lași. Pentru că realmente ecranele au fost ajutorul principal al părinților”.
”Să petrecem timp cu copiii atât cât putem”
Oamenii sunt construiți genetic să trăiască împreună, în comunitate, căutând conversații și intimitate relațională, mai spune specialistul. ”A crescut numărul de divorțuri, violența domestică a crescut, agresivitatea noastră, a părinților, față de copii a crescut și verbal, și fizic, din păcate”.
Pentru a restabili echilibrul, Otilia Mantelers ne recomandă să ieșim în natură, să facem mișcare, să reluăm relațiile cu cei dragi și să le evităm pe cele care nu ne fac bine. ”Să facem multe lucruri pentru sufletul nostru, pentru că, încărcându-ne cu ceva bun, avem de unde să le dăm și copiilor. Să petrecem timp cu copiii atât cât putem, cât ne permit răbdarea și atenția. Să petrecem mai bine 10 minute decât o oră în care mă gândesc la o mie de lucruri de la serviciu, mai bine să fie 10 minute foarte focusate, în care stăm pe podea lângă copil și ne jucăm”.
Reechilibrarea fizică a copiilor și corectarea carențelor
Expunerea redusă la lumina naturală și alimentația haotică, subliniază medicul, au dus, în unele cazuri, la carențe de micronutrienți și de macronutrienți. ”Am asistat să vedem copii suoraponderali, copii obezi și, culmea, cu creșteri de valori tensionale la vârste foarte mici, și am asistat la carențe. Carența înseamnă absență. Absența unui microelement poate duce la manifestări de boală. Una dintre aceste substanțe despre care vorbim este Vitamina D. Vitamina D este cea care ne permite să ne osificăm, să putem fi sănătoși, să alergăm, să ne jucăm. Lipsa expunerii la soare a dus la debutul unor semne de rahitism, la sugarii mici, mai ales, unde lumea s-a temut foarte tare să iasă cu copilul, să meargă în colectivitate”. Medicul atenționează că eventualele carențe se corectează doar cu recomandări personalizate, în funcție de specificul fiecărei persoane.
În ceea ce privește alimentația, medicul recomandă mâncarea gătită în casă, cu ingrediente curate, cunoscute. ”Pot să spun că alimentația pacienților mei a fost, în această perioadă, cu foarte multe lipide, cu foarte multe grăsimi. Alimentația a fost cu foarte multă carne, cu foarte puține lichide sănătoase, cu băutură acidulată. La masă, ai nevoie de o proteină și de vegetale. O singură proteină. Adică: sau ai brânză, sau ai carne, sau ai ou, sau ai pește. Cu multă salată, cu multă verdeață".
Priorități pentru vara 2021
Deși părinții copiilor școlari sunt tentați să folosească lunile de vară pentru ca elevii să recupereze materia pierdută în timpul școlii online, psihologul Otilia Mantelers le recomandă totuși să nu facă o prioritate din acest lucru: Nu puneți presiune pe copii pentru a recupera ceea ce s-a pierdut în mediul online, ci puneți accent pe joacă fără niciun scop! „Eu sunt o persoană mai relaxată la capitolul învățare și aș spune că noi învățăm și acumulăm cu cortexul nostru prefrontal, care, atunci când nu se simte bine emoțional, nu prea are ce să învețe. Aș pune focusul pe relaxarea sistemului limbic, adică centrul socio- emoțional și acest centru limbic se relaxează prin conexiune umană”, adaugă psihologul.
Dr. Herdea spune că, probabil, vara aceasta, la fel ca în cele anterioare, ne vom confrunta cu diverse boli care vor ține, în mare parte de igienă, iar pentru toate ar trebui să avem o trusă de urgență în casă. ”Ar trebui să învățăm, chiar dacă va fi o perioadă de libertate, să știm să purtăm masca acolo unde este aglomerație. Aglomerație înseamnă supermarketul la care mergem, piața în care ne lovim unii de alții, parcurile. Aș prefera ca adulții să poarte masca în această vară. Aș prefera să fim curați pe mâini, curați sufletește și, nu în ultimul rând, curați în casă, curați în comunitatea în care trăim. De la igienă începe sănătatea noastră. Ar fi bine să ne vaccinăm dacă vrem să fim liberi, ar fi bine să ne vaccinăm mai ales noi, adulții, dacă vrem să ne protejăm copiii”.
Medicul insistă pe importanța gândirii pozitive și a redobândirii bucuriei de a trăi. ”Aș dori să nu mai văd oameni încruntați, supărați pentru că au stat o jumătate de oră să facă nu știu ce, în loc să mulțumească lui Dumnezeu că pot să facă acel nu știu ce, pentru că alții și-ar fi dorit și nu au prins. 30.000 de oameni în România nu au mai prins acest an. Iar în rest, cred că în afară de faptul că vom avea diaree, vom avea vărsături, vom avea tuse, vom avea rinoree (deci o să ne curgă nasul), nu o să fie nimic atât de grav ca faptul că va trebui să reînvățăm să ne apropiem unii de alții cu blândețe, cu tact, cu decență, să nu intrăm cu cizmele în viața altuia, să nu judecăm, să ne acceptăm așa cum suntem, să înțelegem că avem perioade de furie și de tristețe, perioade de disperare și de teamă, să înțelegem că toată viața noastră este o întrebare despre cum va fi mâine și să înțelegem că răspunsul este în bucuria zilei de azi”.
Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.
Comentarii articol (0)