Când ar trebui să ajungă banii de șomaj tehnic la angajați și cum pot afla asta?

În mare, mecanismul din OUG 2 este similar celui de anul trecut, fiind corectată și redefinită situația în care angajatorii pot suspenda contractele individuale de muncă și pot cere decontarea sumelor acordate salariaților, iar în prezent este inclusă, concret, situația în care activitatea este redusă temporar.

În acest context, salariații care au în această perioadă contractele individuale de muncă suspendate au întrebat cum pot afla data la care angajatorul lor a primit banii de la agenția pentru ocuparea forței de muncă și cum se pot asigura că îi vor primi în termenul de trei zile lucrătoare.

Dispozițiile art. 3 din OUG 2/2022 sunt, în principiu suficient de clare și indică atât perioada în care angajatorii pot depune cererea și documentele necesare în vederea acordării sumelor necesare plății indemnizațiilor, cât și termenul maxim în care agențiile pentru ocuparea forței de muncă vor face plata, dar și pe cel în care salariații vor primi efectiv indemnizația cuvenită.

Practic, începând cu prima zi a lunii februarie, angajatorii pot transmite, prin poștă electronică, cererea însoțită de documentele prevăzute de art. 2 alin (1) din OUG 2/2022 (declarație pe propria răspundere și lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizație), iar în cel mult 15 zile din momentul depunerii, agențiile pentru ocuparea forței de muncă vor transfera sumele solicitate. 

În cel mult trei zile lucrătoare de la primirea sumelor, angajatorii au obligația de a transfera salariaților indemnizațiile cuvenite.

În primul rând facem distincția între termenul de 15 zile prevăzut de art. 3 alin (2), acestea fiind zile calendaristice, și cel prevăzut de art. 3 alin (3) din ordonanță, aici fiind vorba de trei zile lucrătoare, însă observăm că nu ambele părți (salariat și angajator) cunosc și data de la care încep cele două termene să curgă, existând astfel suspiciuni în privința respectării principiului bunei-credințe.

În mod cert trebuie să plecăm de la ideea că toate părțile acționează cu bună-credință, iar aici includ și a treia parte, agenția pentru ocuparea forței de muncă, cea care va recepționa și înregistra documentele în cel mai scurt timp de la transmiterea acestora.

Practic, momentul depunerii documentelor poate fi considerat atât cel în care angajatorul a transmis, în format electronic mesajul și atașamentele, cât și cel în care mesajul a fost înregistrat în evidențele agenției, dar și cel în care agenția a constatat că au fost transmise, complet și corect, documentele.

În mod corect, momentul depunerii este cel în care s-a constatat că toate documentele au fost transmise și sunt completate conform dispozițiilor legale, nefiind imputabilă instituției transmiterea eronată sau incompletă a documentației.

De asemenea, nu putem aprecia că salariatul beneficiar are acces la aceste informații, în primul rând pentru nu există o obligație a angajatorului sau a agenției de a-i comunica data la care documentele au fost transmise și nici data efectuării transferului, acesta fiind obligat să prezume buna-credință a celor două părți, angajator și agenția competentă teritorial.

Fiind în discuție un termen destul de larg, cel puțin 18 zile (dacă nu luăm în calcul că în interiorul celui de trei zile pot fi și zile nelucrătoare) și până la 46 de zile (cazul în care documentele se depun în ultima zi a lunii februarie pentru ianuarie + 15 zile + trei zile lucrătoare), suspiciunea că angajatorul nu a plătit la timp indemnizația este justificată.

Cu alte cuvinte, atunci când există astfel de suspiciuni, salariații pot solicita angajatorului informații cu privire la momentul transmiterii documentelor conform dispozițiilor legale, inclusiv cu privire la data transferului, însă pot sesiza și inspectoratul teritorial de muncă.

Între o simplă suspiciune și un posibil conflict regăsim buna-credință și consensualitatea, adică informarea și consultarea participanților la relațiile de muncă. Concret, chiar dacă presupune un efort inițial suplimentar, printr-o simplă informare a salariaților cu privire la data transmiterii documentelor și momentul încasării sumelor cuvenite, pot fi evitate situațiile în care salariații se adresează inspectoratelor teritoriale de muncă.

Nu trebuie să omitem scopul actului normativ, respectiv păstrarea locurilor de muncă și asumarea de către stat a indemnizației prevăzute de art. 1 alin (1) din OUG 2/2022, angajatorul având obligația de a plăti indemnizația pe care, la rândul său, o primește de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, deci nu reprezintă un efort financiar din partea sa.

Observăm că astfel nu se pune în discuție nici avantajul angajatorului, acesta fiind obligat, în lipsa unor măsuri de sprijin, fie să achite indemnizația prevăzută de art. 53 alin (1) din Codul muncii, dacă decide suspendarea contractului de muncă, sau acordarea drepturilor salariale corespunzătoare preavizului, dacă are inițiativa încetării raportului de muncă, în condițiile legii.

Totodată, în funcție de momentul plății, dar și de procedurile interne ale instituțiilor bancare implicate, transferul sumelor poate fi întârziat din motive neimputabile agenției sau angajatorului.