avocatnet.ro 
În acest context, la conferința de fiscalitate organizată joi de avocatnet.ro s-a vorbit despre câteva dintre problemele ce pot apărea la implementarea SAF-T. Aspectul principal avut în vedere a fost cel legat de (1) corelarea informațiilor, acesta dovedindu-se problematic în special la firmele care folosesc mai multe sisteme contabile.
„Punctul legat de corelații se numără printre provocările pe care le-am văzut în practică. Este valabil mai ales în cadrul societăților care lucrează cu sisteme multiple, unde, să spunem, parte din evidența de gestiune a stocurilor poate este asigurată într-un alt sistem, care e diferit de sistemul principal în care se ține evidența financiar-contabilă, și avem o provocare în plus în a asigura corelarea informațiilor prin prisma necesității de a avea informații despre conturi contabile și în secțiunile referitoare la stocuri, și în secțiunile de registru jurnal. Se întâmplă, când vorbim de sisteme diferite, să avem provocări aici.
În raportarea SAF-T avem un volum foarte mare de informații - schema cuprinde peste 700 de elemente raportabile, din care peste 200 sunt obligatorii. Și, în măsura în care acestea provin din diverse surse (ERP-ul principal, sisteme de gestiune separate sau chiar fișiere externe), corelate la nivel general sau cu sistemul ERP principal, avem provocări aici și pot apărea discrepanțe. În primul rând, trebuie să ne gândim la corelarea informațiilor raportate în diferitele secțiuni și subsecțiuni ale schemei și avem o serie elementară de corelații care pot merge până la o serie mult mai complexă între două sau mai multe subsecțiuni ale schemei, ce pot avea în vedere atât elemente de natură contabilă, cât și de natură fiscală”, a explicat Diana Lupu, Partener Asociat la Departamentul de Conformitate Globală şi Raportare în cadrul EY.
- Citește și: SAF-T în 2022: 18 întrebări și răspunsuri esențiale despre sistemul care a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie.
„Să punctăm câteva corelații uzuale. De exemplu, corelarea informațiilor cu privire la soldurile declarate în subsecțiunea conturi contabile - registru jurnal cu informațiile raportate în secțiunea înregistrări contabile - registru jurnal, respectiv totalul rulajelor dintr-o perioadă de raportare corelat cu soldul inițial trebuie să se alinieze cu soldul final. Sau corelarea soldurilor la nivel de clienți sau furnizori cu soldurile corespunzătoare ale conturilor contabile. (...) De asemenea, informațiile cu privire la TVA, raportată în secțiunea registru jurnal, trebuie să se coreleze cu informațiile privind TVA colectată, respectiv dedusă, regăsite în subsecțiunile facturi de achiziție sau facturi de vânzare. (...)
Mergând mai departe, putem să trecem la corelarea și verificarea informațiilor din fișierul SAF-T cu informațiile raportate prin celelalte declarații fiscale. Ne așteptăm ca autoritățile să urmărească aceste corelații, cum ar fi corelarea informațiilor din SAF-T cu declarațiile de TVA, declarațiile informative privind impozitul cu reținere la sursă, declarațiile 390 și 394. (...) O altă categorie de corelații care va trebui avută în vedere în perioada următoare va avea legătură cu corelarea informațiilor despre facturi transmise prin SAF-T cu informațiile raportate odată cu implementarea facturării electronice.”
- Citește și: Implementarea SAF-T și a altor sisteme ar putea duce în viitor la diminuarea cotelor de taxare.
Altă chestiune demnă de luat în calcul este situația în care (3) un partener de afaceri are mai multe coduri de TVA: „Un alt punct este legat de tranzacțiile efectuate cu parteneri care au mai multe coduri de înregistrare în scopuri de TVA în diverse state. Aici, având în vedere ultimele clarificări, pentru a asigura o raportare unitară atât cu declarațiile de TVA, cât și între diferitele secțiuni ale schemei, ne aflăm momentan în poziția în care va trebui să ținem cont de codul de înregistrare în scopuri de TVA al partenerului, utilizat la achiziție/vânzare, atât în cadrul subsecțiunii de facturi, cât și în cadrul celorlalte secțiuni sau subsecțiuni ale schemei, cum ar fi, spre exemplu, plățile sau chiar soldurile pe client și furnizor.”
În continuare, Georgiana Constantin a menționat „o altă provocare ce ține de (4) raportarea informațiilor cu privire la impozitul cu reținere la sursă, în subsecțiunile aferente registrului jurnal și plăților. Aici, provocarea vine din faptul că utilizarea în sistemele ERP a unor coduri de impozit cu reținere la sursă, pentru plăți și pentru înregistrările contabile relevante, aș zice că este mai degrabă o excepție decât o regulă în practică.”
În fine, contribuabilii ar mai trebui să fie atenți și atunci când vine vorba de (5) codurile de TVA. „Și, nu în ultimul rând, aș mai puncta utilizarea și maparea codurilor de taxă din perspectiva TVA pentru înregistrările contabile, altele decât cele aferente facturilor -- fie că vorbim de facturi de achiziție sau de vânzare --, pentru care practica de utilizare nu este unitară în prezent. Și ne putem gândi aici atât la ajustările de TVA și la autocolectare, cât și la înregistrarea TVA neexigibilă și poate și alte tipuri de tranzacții”, a spus Georgiana Constantin.
Redacția avocatnet.ro scrie în mod constant despre implementarea SAF-T în România, astfel că cititorii noștri pot urmări articolele publicate în secțiunea dedicată fișierului standard de control fiscal. Înregistrarea integrală a conferinței dedicate implementării SAF-T poate fi vizionată aici.
gheniga