Moștenitor în străinătate: Când poți face procura pentru succesiune la notarul local și când trebuie să o faci la consulat

În contextul în care pe forumul avocatnet.ro apar destul de des întrebări legate de acest subiect, iar opiniile (chiar și ale specialiștilor) sunt diferite – majoritatea fiind, totuși, de părere că procurile în materie succesorală trebuie să fie obligatoriu întocmite la consulate -,  redacția noastră a trimis Uniunii Naționale a Notarilor Publici (UNNPR) o solicitare de clarificare. În răspunsul remis, Dumitru Viorel Mănescu, președintele UNNPR, a explicat când și de ce unele declarații pot fi date la notari locali, iar altele, nu.

Declarația de acceptare a moștenirii poate fi întocmită la un notar local

În primul rând, președintele UNNPR a ținut să precizeze următorul lucru: ”Opțiunea succesorală se exercită, în cele mai multe cazuri, în sensul acceptării moștenirii, iar declarația de acceptare nu trebuie să îmbrace obligatoriu forma autentică, astfel cum dispune art. 1108 Cod civil; din acest motiv, notarii publici o iau in considerare chiar dacă este întocmită în străinătate în forma locală, mai ales dacă solicitantul nu s-a putut adresa misiunii diplomatice ori consulatului român din statul respectiv.”

Cu alte cuvinte, mandatarea unei persoane doar pentru acceptarea succesiunii se poate face la un notar din țara unde este succesibilul care nu poate fi prezent la biroul notarial unde se dezbate moștenirea.

În anumite cazuri, poate fi acceptată și procura de reprezentare la moștenire întocmită de un notar din străinătate 

Declarația de acceptare arată, totuși, numai că succesibilul și-a însușit calitatea de moștenitor. O procură care dă mai multe drepturi mandatarului este ”un act mai complex, cu conținut variabil” și poate fi întocmită la un notar din străinătate doar dacă decedatul era necăsătorit sau văduv și nu avea datorii: ”Astfel, uneori cuprinde, pe lângă acceptare, obligarea mandatarului de a întreprinde demersuri necesare obținerii probelor pentru dovedirea calității de moștenitor legal sau testamentar, stabilirea numărului moștenitorilor sau a componenței masei succesorale; această situație este aplicabilă în ipoteza în care autorul moștenirii era văduv sau necăsătorit, iar de pe urma lui au rămas doar bunuri și drepturi, nu și obligații. Și în acest caz, procura întocmită în forma locală poate fi luată în considerare.”, a mai explicat președintele UNNPR.

Când este obligatoriu ca procura să aibă formă autentică notarială

Deplasările la consulat nu pot fi evitate dacă decedatul era căsătorit și/sau când moștenirea are și pasiv succesoral (datorii), pentru că în Codul civil există reglementări stricte în ceea ce privește aceste situații: ”Regimul matrimonial încetează la deces, iar lichidarea lui este strict reglementată; potrivit  art. 320 din Codul civil, pot constitui  act de lichidare doar hotărârea judecătorească definitivă sau înscrisul întocmit în formă autentică notarială. În  procedura  succesorală, creditorii moștenirii trebuie - potrivit  art. 1155 Cod civil -  să fie plătiți înainte de a avea loc partajarea  bunurilor între moștenitori; datoriile moștenirii nu pot fi acoperite în întregime din sumele de bani rămase la deces, motiv pentru care stingerea lor se poate realiza prin darea în plată a unor imobile ce intră în masa  succesorală - act care, de asemenea, trebuie să fie încheiat în formă autentică.”, mai arată președintele UNNPR în răspunsul oferit redacției noastre, pe care îl puteți citi în întregime în fișierul atașat articolului.
   
În acest context, e bine de știut că, de curând, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat organizarea, în 2023, a 144 de consulate itinerante (mobile) în 25 de state, pentru a oferi românilor din străinătate acces mai ușor la acte notariale, documente de călătorie și de stare civilă sau alte acte din România. Calendarul după care se vor organiza consulatele mobile poate fi accesat din articol.