Deficitul bugetar a urcat la 27,35 miliarde de lei după primele 4 luni, respectiv 1,72% din PIB

Deficitul bugetar a urcat la 27,35 miliarde de lei după primele 4 luni, respectiv 1,72% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 1,72% din PIB după primele patru luni din acest an, respectiv 27,35 miliarde de lei, de la 1,42% din PIB la sfârşitul lunii martie, conform datelor publicate luni de Ministerul Finanţelor.

În perioada similară din 2022, deficitul bugetului general consolidat a fost de 1,23% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,72 % din PIB, respectiv 27,35 miliarde de lei (Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2) datorat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 58,0% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 3,57 miliarde de lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, precizează Ministerul Finanţelor.

Potrivit MF, veniturile totale au însumat 158,41 miliarde de lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia acestora a fost influenţată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 13,10 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 28,1% faţă de nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut, influenţată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor şi declaraţiei unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (39,2%, respectiv 12,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,9%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,7%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influenţată şi de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum şi de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 50,57 miliarde de lei, în creştere cu 12,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, precum şi ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu data de 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.

Se înființează registrul electronic al autovehiculelor. Vânzarea unei mașini se va face doar cu certificat RAR Auto-Pass

Din toamna anului 2024, vânzarea unei mașini în România, înmatriculată sau nu, se va face doar alături de un certificat RAR Auto-Pass, care va oferi informații clare despre istoricul autovehiculului.

Legea 142/2023 (privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România) a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată în Monitorul Oficial pe 26 mai.

Potrivit legii, articolul 1, Regia Autonomă „Registrul Auto Românˮ denumită în continuare RAR, înființează și gestionează registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România.

Articolul 2 prevede că "Registrul" este constituit din informațiile obţinute de către RAR cu ocazia prestațiilor efectuate de RAR care implică identificarea vehiculului rutier, ori cu ocazia efectuării inspecției tehnice periodice în cadrul reprezentanţelor RAR sau al stațiilor de inspecţie tehnică periodică autorizate conform legislaţiei în vigoare, din informațiile transmise RAR de către atelierele pentru inspecția tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză autorizate conform legislației în vigoare, din informațiile transmise RAR de către operatorii economici autorizați conform legislaţiei în vigoare care desfășoară activități de reparaţii, de întreținere, de reglări funcţionale, de modificări constructive şi de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, denumiţi în continuare operatori economici autorizaţi, precum și din informațiile transmise RAR de către producătorii vehiculelor rutiere, reprezentanţii autorizaţi ai acestora, importatorii sau distribuitorii de vehicule rutiere noi.

Textul legii 142/2023

Articolul 9 prevede că, la înstrăinarea unui vehicul rutier înmatriculat, înregistrat sau introdus pe piață în România, persoana care înstrăinează vehiculul rutier remite dobânditorului un certificat „RAR Auto-Pass” valabil, pentru vehiculul rutier supus înstrăinării. În cazul în care în registru nu sunt disponibile informații referitoare la vehiculul rutier respectiv, în locul certificatului „RAR AutoPass”, RAR va emite gratuit un document prin care se va menționa această situație.

Certificatul „RAR Auto-Pass” este valabil 60 de zile de la data eliberării acestuia.

RAR va elibera contra cost, la cerere, deținătorilor de autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune - autoturisme, un certificat denumit „RAR Auto-Pass” care conține informațiile existente în registru cu privire la istoricul citirii odometrului, implicarea vehiculului rutier într-un eveniment care a produs avarii grave la sistemul de direcție, sistemul de frânare, structura de rezistență a caroseriei ori a șasiului sau la alte sisteme de siguranță activă ori pasivă, precum și la neprezentarea vehiculului rutier în cadrul unei campanii de rechemare.

Potrivit articolulul 14 din legea 142/2023, aliniatul 1, informaţiile prevăzute la art. 3 - 6 vor fi transmise prin intermediul unei aplicaţii informatice specifice furnizate de către RAR în termen de un an de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Apelurile la 112 vor fi localizate mult mai precis: „O premieră la nivelul serviciilor de urgenţă europene”

Guvernul României a adoptat, vineri, o ordonanţă de urgenţă prin care vor fi implementate măsuri ce vor asigura creşterea preciziei localizării apelurilor efectuate la Serviciul de urgenţă 112. Acest nou tip de localizare cu acurateţe crescută va fi furnizat doar pe timpul gestionării unei situaţii de urgenţă şi se va putea realiza independent de tipul de telefon mobil utilizat, inclusiv pentru cele în tehnologii mai vechi, iar ariile de determinare a poziţiei vor fi restrânse de până la 25 de ori, în unele cazuri.

„Iniţiativa legislativă aparţine Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID), fiind elaborată împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în urma consultărilor cu operatorii de telefonie mobilă din România. Actul normativ va permite implementarea unei soluţii tehnice care reprezintă o premieră la nivelul serviciilor de urgenţă europene, fiind rezultatul analizării celor mai noi tehnologii disponibile în domeniu”, a transmis, vineri, MCID, într-un comunicat de presă citat de News.ro.

Ministrul Sebastian Burduja apreciază că „România are acum printre cele mai bune sisteme de localizare pe apelul 112 din Europa şi cel mai bun dintre statele UE cu relief complex”.

„Acest proiect face parte dintr-un demers mai amplu de îmbunătăţire a localizării pe 112, de aceea am depus în Parlament un amendament la Codul urbanismului prin care vom obliga ca toate clădirile de blocuri nou construite să fie cartografiate 3D pentru a facilita accesul agenţiilor de intervenţie de urgenţă la locul precis identificat prin 112”, a declarat ministrul.

Potrivit datelor transmise de reprezentanţii ministerului, în prezent, pe timpul unui apel la 112, localizarea se realizează atât pe baza caracteristicilor de acoperire a celulei GSM la care este conectat telefonul, cât şi pe baza GPS-ului, funcţiilor şi senzorilor încorporaţi în telefoanele inteligente.

În primul caz, localizarea este furnizată în 99,9% din apeluri, dar oferă arii de localizare mai mari de 12,5 km2 pentru 58% dintre situaţii, respectiv mai mari de 50 km2 pentru 25% dintre acestea.

„Complementar cu acest prim tip de localizare, al doilea caz se bazează pe localizarea AML care este furnizată pentru aproximativ jumătate din apelurile efectuate la numărul de urgenţă 112, ca urmare a dependenţei de terminalul mobil şi a limitărilor asociate acestei tehnologii. Astfel, noua configuraţie va permite arii mult mai restrânse, cu precizii de localizare de ordinul zecilor sau sutelor de metri, în funcţie de tehnologia de comunicaţii mobile utilizată”, au mai transmis oficialii ministerului.