Cultivatorii de căpșune vor primi sprijin financiar de la stat. Ce condiții trebuie îndeplinite

Cultivatorii de căpșune vor primi sprijin financiar de la stat. Ce condiții trebuie îndeplinite

UDMR a elaborat un proiect de lege care prevede un sprijin financiar de 10.000 lei/hectar pentru cultivatorii de căpșune. Proiectul a fost depus miercuri în Parlament.

O nouă schemă de ajutor de stat pentru cultivatorii de căpșune a fost elaborată de UDMR într-un proiect de lege, care propune susținerea agriculturilor de căpșune și acordarea sprijinului prioritar celor care lucrează în acest sector. Proiectul de lege a fost depus astăzi în Parlament.

Magyar Lóránd, deputatul UDMR din județul Satu Mare, unul dintre inițiatorii proiectului a subliniat că, în trecut producătorii de căpșune au suferit numeroase discriminări, deoarece nu au fost incluși nici în categoria fructe și nici la legume în schemele de ajutor de minimis.

Potrivit proiectului de lege, producătorii de căpșune care își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice și cooperative agricole ar urma să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 10.000 lei/ha, în măsura în care cultivă căpșune pe o suprafață de cel puțin 0,3 hectare sau pe o suprafață destinată cultivării în spații protejate de cel puțin 500 mp. O altă condiție, care trebuie îndeplinită este obținerea producției de cel puțin 5.000 kg/ha de pe aceste suprafețe și comercializarea de cel puțin 3.000 kg/ha până la data de 1 noiembrie a anului în curs.

„Producția de căpșune are o importanță semnificativă pentru agriculturi locali nu numai în Satu Mare, ci și în multe părți ale Transilvaniei. Generează locuri de muncă, stimulează comerțul local și implicit contribuie la dezvoltare rurală. Prin urmare, sprijinirea producătorilor de căpșune printr-o schemă de ajutor de stat poate contribui la susținerea acestui sector vital. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în anul 2021 la nivelul întregii țării s-au înființat căpșuni pe o suprafață de doar circa 2.000 ha. Statisticile arată că tendința de scădere a producției de căpșune a fost în medie de 100 de hectare pe an în ultimii 7 ani", a declarat deputatul UDMR din județul Satu Mare, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Deputatul a adăugat că, deși în 2016 s-a obținut o producție de 23.000 de tone de căpșune pe 2.700 de hectare, în 2021 s-au recoltat doar 18,5 mii de tone de căpșune pe aproape 2.000 de hectare, în condițiile în care România importă căpșuni din străinătate, în special din Grecia, Turcia și Bulgaria. Scopul proiectului de lege este de a reduce exporturile de căpșune în România și de a stimula cultivarea autohtonă de căpșune.

Informatician: Trebuie să regândim societatea în jurul a ceea ce inteligența artificială poate să facă mai bine ca omul

Inteligența Artificială va provoca o schimbare la fel de mare pentru omenire ca și Revoluția Industrială. Va fi nevoie de mai puțini oameni pentru a face aceeași muncă. Așa că decidenții și firmele ar trebui să se gândească, mai degrabă, cum să ajute persoanele care rămân și care vor rămâne fără job din cauza noii tehnologii. Îngrijorările legate de capacitatea inteligenței arficiale de la distruge omenirea ar trebui să fie pe locul doi, a spus informaticianul Cristian Frâncu, unul dintre primii angajați ai Google, într-un interviu exclusiv pentru Digi24. 

Cristian Frâncu: „Primul pericol al AI este deja de nestopat și nu este cel de scăpare de sub control, ci este cel de eliminare al joburilor. Cum facem să integrăm AI, în loc să ne speriem de el, să-l interzicem?

Asta se întâmplă acum masiv în școli. „Să nu cumva să folosiți AI să vă faceți temele”. Poate e momentul să dați alte teme, de exemplu.

Acest lucru nu e ușor. Și atunci când s-a industrializat societatea, n-a fost ușor. Au trebuit recalificați o tonă de muncitori. La început, ei au distrus mașinile, că le vedeau ca pe niște dușmani. Părerea mea este că pericolul imediat este acum. Este după al 12-lea ceas. Trebuie să regândim societatea în jurul a ceea ce AI poate să facă poate chiar mai bine ca omul. Haide să-l folosim, să vedem cum recalificăm populația pentru a face treaba.

Poate nu e un moment rău să ne gândim să micșorăm săptămâna de muncă. Dacă o companie... Sună un pic comunist ce zic, dar nici nu văd o altă soluție. Dacă o companie folosește intensiv AI, poate cu o parte din bani ar trebui să plătească niște oameni. Atunci omul nu o să mai vadă AI ca pe un dușman. O să-l vadă ca pe un aliat. Îmi dă bani fără să fac nimic. Pentru asta, este necesară o transformare uriașă a societății. Să acceptăm ideea că șomajul nu mai este un indicator bun al economiei unei societăți.

Prima sondă care a „atins” Soarele a făcut o descoperire cheie. Cum este influențat Pământul

O misiune solară care s-a apropiat de Soare pentru a-i afla secretele a zburat suficient de aproape de suprafața stelei pentru a face o descoperire-cheie, relatează CNN.

Datele de la sonda Parker Solar Probe au descoperit sursa vântului solar, un flux de particule energizate care pornesc din coroană, sau atmosfera exterioară fierbinte a soarelui, către Pământ.

Una dintre motivațiile cheie din spatele misiunii, numită după regretatul astrofizician Eugene Parker și lansată în 2018, a fost de a determina cum arată vântul care se formează lângă soare și cum scapă de gravitația stelei.

Când sonda se afla la aproximativ 20,9 milioane de kilometri de Soare, instrumentele sale au detectat structuri fine ale vântului solar acolo unde se formează acesta, lângă fotosferă sau suprafața solară, și au capturat detaliile efemere care dispar după ce vântul se îndepărtează de coroană.

Nava spațială a fost special concepută pentru a zbura până la 6,4 milioane de kilometri deasupra suprafeței solare, iar la sfârșitul anului 2021 a devenit prima misiune spațială care a „atins” soarele.

Un studiu care detaliază descoperirile făcute cu ajutorul sondei a fost publicat miercuri în revista Nature.

Vântul solar este un flux continuu de plasmă, care conține particule cu încărcătură, precum protoni și electroni. Fenomenul de anvergură include și o parte din câmpul magnetic solar și se extinde cu mult dincolo de coroană, interacționând cu planetele și mediul interstelar.

Există două tipuri de vânt. Vântul solar rapid izbucnește din găurile din coroană de la polii soarelui cu o viteză de până la 800 kilometri pe secundă. Vântul solar mai lent, situat în același plan al sistemului solar cu Pământul, are o viteză mai mică, de 400 de kilometri pe secundă.