UE își alimentează centralele electrice cu mai puțini combustibili fosili. România doboară recordul la energie regenerabilă

UE își alimentează centralele electrice cu mai puțini combustibili fosili. România doboară recordul la energie regenerabilă

Uniunea Europeană a ars mai puțini combustibili fosili pentru a produce electricitate în prima jumătate a anului. Mai multe țări au doborât recorduri pentru cota de energie care provine din surse regenerabile, cu Grecia și România care au trecut pentru prima dată de 50%, arată un studiu citat de The Guardian.

Cele 27 de state membre au ars cu 17% mai puțin combustibil fosili pentru a produce energie electrică între ianuarie și iunie 2023, față de aceeași perioadă a anului anterior, a constatat un studiu al grupului pentru energie curată Ember. UE a produs 410 TWh de energie electrică din surse care eliberează gaze pentru încălzirea planetei, despre care analiştii spun că este cel mai scăzut nivel din 2015, acesta fiind primul an pentru care sunt disponibile date lunare, şi „foarte probabil” din 2000 încoace.

„Ne bucurăm să vedem scăderea combustibililor fosili, dar pe termen lung nu va fi sustenabil să ne bazăm pe scăderea cererii de energie electrică pentru a face acest lucru”, a declarat Matt Ewen, analist de date la Ember și autor al raportului. „Trebuie să înlocuim cu ceva această energie în loc să ne așteptăm să dispară și să nu fie folosită.”

Pentru a încerca să oprească încălzirea planetei, UE a promis că va reduce poluarea cu gaze cu efect de seră cu 65% față de nivelul din 1990 până la sfârșitul deceniului și că va atinge emisii nete zero până în 2045. Pentru a ajunge acolo, va trebui probabil să folosească mai puțină energie, dar mai multă electricitate decât în prezent, deoarece mai mulți oameni încălzesc casele și conduc mașini electrice, în loc de a folosi combustibili fosili.

Fermierii din sectorul vegetal vor primi un sprijin financiar de 2 lei/litru de motorină

Fermierii din sectorul vegetal vor primi un sprijin financiar de 2 lei/litru de motorină, pentru o cantitate de peste 152,4 milioane de litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), care a postat pe site-ul instituţiei proiectul de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgenţă pentru sectorul cerealelor şi cel al seminţelor oleaginoase.

"Am gândit acest sprijin de urgenţă pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafeţele aferente cererii de plată unică pe suprafaţă depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui", a declarat ministrul Agriculturii, Florin - Ionuţ Barbu, potrivit Agerpres.

Valoarea sprijinului unitar excepţional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui, iar resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de circa 304,91 milioane de lei din care 147,11 milioane de lei din FEGA şi 157,79 milioane de lei de la bugetul de stat.

Beneficiarii sprijinului de urgenţă sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului naţional tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiţă, floarea-soarelui şi care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervenţiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

Secetă pedologică în cea mai mare parte a țării. Pământul este uscat până la adâncimea de 1 metru

Seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se menţine în cultura porumbului neirigat în cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei şi Dobrogei, iar izolat şi în alte regiuni ale ţării, arată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) în prognoza pentru perioada 30 august - 5 septembrie 2023.

„În cultura de porumb neirigat, gradul de aprovizionare cu apă al solului pe adâncimea 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, până la apropiate de optim şi izolat optime, în Maramureş, pe suprafeţe extinse din Oltenia şi Transilvania, local în nordul, vestul şi sud-vestul Crişanei, vestul, nordul şi nord-vestul Munteniei, nordul, estul, izolat sudul Moldovei, nordul Dobrogei. În cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei şi a Dobrogei, local în estul, sudul, izolat nordul Transilvaniei, estul şi sud-vestul Olteniei, vestul şi sud-estul Crişanei, nord-vestul Banatului se vor înregistra deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă)”, precizează specialiştii ANM, potrivit Agerpres.

Pe suprafeţele agricole unde se va menţine fenomenul de secetă pedologică cu diferite grade de intensitate, procesele de coacere şi maturare la culturile agricole vor fi stânjenite, semnalându-se în continuare îngălbenirea/uscarea parţială şi totală a aparatului foliar, subdimensionarea elementelor de rod (ştiuleţi de dimensiuni reduse şi boabe şiştave, seminţe seci, fructe/boabe mici şi deshidratate), cu efecte negative asupra potenţialului productiv.

De asemenea, lucrările de pregătire a patului germinativ în vederea însămânţărilor din prima epocă (rapiţă şi orz) se vor efectua cu dificultate, în special pe arealele cu deficite de umiditate în sol.