România a produs mai puțin țiței în primele 7 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Scăderea depășește 4%

România a produs mai puțin țiței în primele 7 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Scăderea depășește 4%

România a produs, în primele şapte luni din 2023, o cantitate de ţiţei de 1,636 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 73.700 tep mai mică (-4,3%) faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) și prezentate vineri. 

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada ianuarie-iulie 2023, la 4,42 milioane tep, fiind cu 332.800 tep (-7%) sub cele consemnate în primele şapte luni din 2022.

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de CNSP, producţia de ţiţei este preconizată în 2023 la 3,050 milioane tone echivalent petrol (minus 2,3% comparativ cu 2022).

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnalează că producţia de ţiţei a României se va situa pe o traiectorie descendentă în perioada 2023-2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecinţă a declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.

Astfel, în 2024 aceasta va fi de 2,98 milioane tep (minus 2,3% faţă de anul anterior), în 2025 de 2,91 milioane tep (minus 2,3%) şi în 2026 de 2,855 milioane tep (minus 2%).

Pe de altă parte, importul de ţiţei va creşte în perioada menţionată cu un ritm mediu anual de 4,1%. Pentru 2023 sunt estimate importuri de 9,215 milioane tep (plus 5,1% faţă de anul anterior), pentru 2024 de 9,65 milioane tep (plus 4,7%), pentru 2025 de 10 milioane tep (plus 3,6%) şi pentru 2026 de 10,3 milioane tep (plus 3%).

Noile trenuri care vor revoluționa călătoriile prin Europa. „Viitorul curselor pe distanțe mici și medii aparține trenului”

Pe măsură ce revoluția feroviară a Europei continuă în mare viteză, unul dintre jucătorii majori de pe piață a decis să introducă un design nou al trenurilor de noapte, care va dispune de paturi de tip „solo”, în care călătorii se pot izola de restul compartimentului, potrivit CNN.

Compania națională de căi ferate din Austria, ÖBB, care a readus în prim plan călătoriile cu trenul pe timp de noapte, a introdus 33 de trenuri de noapte noi ce își vor face debutul la finalul anului.

În afară de îmbunătățirea în ansamblu a serviciilor, un lucru iese în evidență: paturile pentru o persoană, de tip „capsulă”, în care călătorii se pot izola de restul compartimentului.

Adevărata inovație este reprezentată de „mini-cabine”: paturi de o persoană în vagoanele cușetă, suprapuse pe două nivele. Foto: Profimedia Images

Leonore Gewessler, ministrul austriac pentru protecția climei, a spus că noile trenuri arată clar că „viitorul călătoriilor pe distanțe mici și medii aparține trenului”.

„Să iei trenul înseamnă să protejezi climatul. Acest lucru este adevărat în special în cazul trenurilor de noapte. De aceea lucrăm împreună ca să extindem rețeaua europeană a trenurilor de noapte”, a declarat Gewessler.

„Să te urci la Viena seara și să te trezești înviorat într-o altă metropolă europeană dimineața următoare va fi mai ușor și mai confortabil pe viitor.”

Trenurile au fost aprobate pentru a circula prin Austria, Germania, Italia, Elveția și Olanda. Primele rute vor fi Viena-Hamburg și Innsbruck-Hamburg, începând din data de 10 decembrie.

Centurile Beiuș și Sânmartin vor fi finalizate până anul viitor. Investițiile se ridică la peste 120 milioane de euro

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a anunțat, sâmbătă, pe o rețea de socializare, că au fost semnate contractele de finanţare pentru centurile Beiuş şi Sânmartin. Investiţiile pentru aceste proiecte de ridică la peste 120 de milioane de euro.

„Săptămâna aceasta, la sediul Ministerului Transporturilor, am semnat contractele de finanțare din fonduri europene pentru centurile Beiuș și Sânmartin. Semnarea acestor contracte asigură finanțarea proiectelor, inclusiv pentru lucrările care vor fi realizate anul viitor.”, anunță Ilie Bolojan pe pagina sa de Facebook.

Valoarea totală a contractului de finanțare pentru centura municipiului Beiuș este de 80,5 milioane de euro, inclusiv TVA.

Președintele CJ Bihor explică întârzierea finalizării acestui proiect:

„Având în vedere întârzierea cu care au început lucrările, din cauza proceselor generate de contestațiile depuse la atribuirea contractului, lucrările nu pot fi terminate anul acesta. Estimăm că vom ajunge să decontăm peste 45% din lucrări în acest an, chiar dacă realizările în teren vor ajunge la 55 - 60%. Există un decalaj între lucrările realizate și cele decontate de 40 - 50 de zile ca efect al condițiilor contractuale.”

Diferența de peste 50%, aproximativ 44 de milioane de euro, ar urma să fie decontată anul viitor, proiectul urmând să fie fazat și să îi fie asigurată restul de finanțare din Programul Transporturi.

Ilie Bolojan a explicat și situația cu centura Sânmartin.

„La centura Sânmartin valoarea totală a contractului de finanțare este de 44 de milioane de euro. Și la acest proiect lucrările au fost întârziate ca urmare a proceselor generate de exproprieri și care nu au permis constructorilor să poată lucra în zona pasajului peste drumul comunal spre 1 Mai.”, a scris acesta pe Facebook. „Din cauza acestor întârzieri, lucrările nu pot fi terminate până la sfârșitul acestui an. Ca urmare, și acest proiect ar urma să fie fazat, diferența de finanțare urmând să fie asigurată prin Programul Transporturi.”