Deși legislația permite utilizarea camerelor BodyCam de către Poliția Română în scopuri bine determinate, aceasta trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a condițiilor de legalitate și a drepturilor persoanelor vizate, precum și a măsurilor de securitate și confidențialitate prevăzute de către legislația europeană.
În urmă cu patru ani, ANSPDCP a tranșant dilema referitoare la dreptul polițiștilor locali de a folosi astfel de dispozitive, după cum puteți citi aici cu referire la situația Poliției Locale Cluj-Napoca, care a fost sancţionată cu avertisment de către Autoritate din cauza camerelor video purtate de angajații săi. Cu toate acestea, instituția încă mai este sesizată cu privire la continuarea acestei practici de către reprezentanți ai polițiilor locale, astfel încât, recent, ANSPDCP a sancționat aceste instituții din localitățile Miercurea - Ciuc și Craiova, după cum reiese dintr-un comunicat de presă.
De altfel, după cum puteți citi în acest articol, Inspectoratul General al Poliției Române a precizat pentru avocatnet.ro că ”prevederile legale în baza cărora personalul unităților Poliției Române utilizează dispozitive body worn camera nu vizează activitatea personalului Poliției locale”.
Conform răspunsului oferit de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) avocatnet.ro, utilizarea camerelor de tip BodyCam de către Poliția Română este legală, dar numai în condițiile stipulate de Legea 218/2002 și Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR).
Articolul 56 din Legea 218/2002 permite înregistrarea acțiunilor polițiștilor în spații publice folosind mijloace foto-audio-video, fără a fi necesar consimțământul persoanelor vizate. Această prevedere se aplică în scopul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor, urmăririi penale, executării pedepselor, combaterii faptelor ilegale, menținerii ordinii și siguranței publice.
În plus, conform răspunsului remis redacției de către ANSPDCP, Poliția are dreptul de a filma momente operative din activități publice desfășurate în locuri publice cu ajutorul mijloacelor foto-audio-video sau a altor mijloace tehnice, fără a fi necesar consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a suspecta comiterea de infracțiuni, fapte ilegale sau tulburarea ordinii și siguranței publice.
Imaginile obținute prin intermediul camerelor BodyCam pot fi păstrate de către Poliția Română pe o perioadă de șase luni de la data obținerii, cu excepția cazurilor în care acestea sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care se supun regimului probelor.
Este important de reținut că prelucrarea datelor cu caracter personal obținute prin intermediul acestor înregistrări este strict interzisă în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate. Excepție fac situațiile expres prevăzute de lege și numai cu condiția asigurării garanțiilor necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
În final, obligația de informare a persoanelor vizate trebuie să fie respectată în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Conform site-ului Poliției Române, datele cu caracter personal sunt informații care se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă. Poliția Română prelucrează date cu caracter personal, prin utilizarea inregistratoarelor audio-video portabile de tip BodyCam, în spațiul public, fără consimțământul persoanei vizate, în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
Acest tip de dispozitive pot fi folosite și în situația în care intervenția sau acțiunea polițistului se realizează într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia.
Înregistrările audio şi video pot fi comunicate către orice autoritate publică sau orice alt organism sau entitate învestită cu exercițiul autorităţii de stat și se păstrează pe o perioadă de șase luni de la data înregistrării. Persoanele ale căror date sunt prelucrate au o serie de drepturi, printre care dreptul la informare, dreptul de acces, dreptul la ștergerea datelor - ”dreptul de a fi uitat”, dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere (ANSPDCP) și dreptul de a se adresa justiției. Pentru exercitarea acestor drepturi, persoana vizată trebuie să transmită o cerere unității (operatorului de date) din care face parte poliţistul care a efectuat înregistrarea.
Comentarii articol (0)