Adaptarea la schimbare: Strategii de restructurare a afacerii pentru competitivitate globală și conformare fiscală

Articol scris de Ionuț Simion și Livia Teodoru.

Aceste restructurări pot prezenta atât oportunități semnificative, cât și potențiale provocări, în special în ceea ce privește performanța operațională și conformarea fiscală. Pe măsură ce grupurile de firme locale sau multinaționale își ajustează strategiile pentru a aborda aceste dinamici divergente, capacitatea de a naviga cu succes între descentralizarea și centralizarea proceselor devine esențială pentru succesul lor pe termen lung.

O restructurare a afacerii se referă la o schimbare fundamentală în operațiunile, funcțiile, activele sau profilul de risc al unei societăți pe anumite segmente de business, și anume: producție, distribuție, centre de servicii, centre de cercetare-dezvoltare etc. Exemple comune includ centralizarea sau descentralizarea funcțiilor sau transferul de active între entități, prin schimbarea modelului de afaceri. Aceste modificări sunt adesea determinate de dorința de a îmbunătăți eficiența, de a optimiza costurile, de a obține acces la piețe și servicii noi sau de a optimiza fluxurile operaționale. Cu toate acestea, baza de pornire pentru orice restructurare de succes trebuie să aibă o justificare solidă din punct de vedere operațional.

Restructurările de afaceri pot avea beneficii financiare semnificative, cum ar fi costuri reduse, eficiență operațională îmbunătățită, rentabilitate sporită și alocare mai eficientă a resurselor. Cu toate acestea, societățile trebuie să fie, de asemenea, conștiente de potențialele riscuri. Acestea pot include costuri de implementare, perturbări ale operațiunilor existente, rezistența la schimbare din partea angajaților și riscul de a avea performanțe sub așteptări. Prin urmare, o analiză detaliată cost-beneficiu este esențială pentru a determina dacă beneficiile potențiale justifică riscurile asociate. 

Având în vedere importanța și complexitatea acestui subiect, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) acordă o atenție sporită restructurării afacerii, dedicându-i un capitol distinct - Capitolul IX în Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer. Acesta oferă îndrumări complete privind aspectele legate de particularitățile prețurilor de transfer în restructurările de afaceri.

Enumerăm mai jos câteva dintre principiile-cheie privind restructurarea afacerii:

• identificarea tranzacțiilor care au un raționament din punct de vedere comercial: Restructurarea trebuie să aibă sens dintr-o perspectivă de afaceri, independent de considerentele fiscale;
• analizarea valorii de piață a restructurării: Termenii restructurării trebuie să fie în concordanță cu ceea ce ar fi de acord părțile independente în circumstanțe similare;
• importanța substanței economice: În scenariul în care restructurarea este doar una de formă, care urmărește în principal obținerea de avantaje fiscale și nu are substanță economică, autoritățile fiscale ar putea avea o abordare diferită, pentru a contesta conversia modelului de afaceri. Prin urmare, este recomandat să se analizeze în detaliu care este substanța economică, deoarece autoritățile fiscale române se concentrează din ce în ce mai mult pe acest aspect. 

Prețurile de transfer și principiile care guvernează metodologiile de stabilire a prețurilor în tranzacțiile dintre părțile afiliate reprezintă un element-cheie în restructurarea afacerii. Autoritățile fiscale din întreaga lume, inclusiv cele din România, acordă o atenție sporită acestui subiect pentru a se asigura că profiturile sunt alocate în mod echitabil și că nu se transferă în mod artificial profiturile către alte jurisdicții fiscale. 

Enumerăm mai jos câteva aspecte-cheie care trebuie sa fie avute în vedere în cazul unor operațiuni care privesc restructurarea afacerii:

• delimitarea corectă a tranzacției: Documentarea corectă a funcțiilor, activelor și riscurilor transferate ca parte a restructurării este esențială. Aceasta implică definirea clară a rolurilor și responsabilităților fiecărei entități implicate în restructurare;
• determinarea unei compensații în conformitate cu principiul valorii de piață: Transferul de funcții, active și riscuri trebuie remunerat la valoarea de piață, ceea ce înseamnă că această remunerație ar trebui să fie cea cu care părțile independente ar fi de acord în circumstanțe comparabile. Aceasta necesită selectarea celei mai adecvate metode de stabilire a prețurilor de transfer și efectuarea unei analize detaliate din punct de vedere al comparabilității;
• evaluarea activelor necorporale: Dacă sunt transferate active necorporale, cum ar fi mărci, brevete sau „know-how”, valoarea acestora trebuie determinată cu exactitate. Evaluările activelor necorporale pot fi complexe și necesită adesea expertiză specializată. 

Din experiența noastră practică, atunci când are loc o restructurare a afacerii, este foarte important să se monitorizeze activ multiple arii și să se pregătească în mod corespunzător argumentația necesară pentru a adresa o serie de riscuri, cum ar fi: riscul de sediu permanent, riscul de reclasificare a tranzacției și riscul de impozit pe profit datorat în cazul transferurilor de active / activității economice (numit în engleză „exit taxation”). Prin urmare, o analiză a acestor considerente este recomandată în cazul oricărui grup multinațional care are în vedere o conversie a modelului de afaceri, cu impact asupra operațiunilor din România (în modele de tip producător pe bază de contract sau procesator) sau care mută producția în străinătate. 

Societățile care iau în considerare o restructurare a afacerii în România ar trebui să planifice cu atenție fiecare pas și să pregătească documentația justificativă necesară. Cu o planificare și o execuție atentă, acestea pot debloca beneficiile potențiale ale restructurării, reducând în același timp riscurile fiscale asociate. Pregătirea temeinică pentru a susține conversia este esențială, pentru a demonstra conformitatea cu legislația locală și cu liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer. 

Pentru a spori certitudinea fiscală și a reduce riscul disputelor cu autoritățile fiscale, societățile care iau în considerare o restructurare a afacerii pot explora posibilitatea obținerii unui acord de preț în avans (APA) cu autoritățile fiscale române. Un APA reprezintă un acord între societatea locală și autoritățile fiscale române cu privire la metodologia de stabilire a prețurilor de transfer pentru tranzacțiile specifice din cadrul restructurării. Un APA oferă certitudine cu privire la modul în care va fi tratată restructurarea din perspectiva prețurilor de transfer, reducând semnificativ riscul unor ajustări ulterioare. 

În concluzie, restructurarea afacerii poate oferi beneficii semnificative, dar necesită o planificare atentă, o justificare solidă și o analiză riguroasă a prețurilor de transfer. Având în vedere complexitatea subiectului și implicațiile fiscale potențiale, este crucial ca societățile să acorde o atenție deosebită acestui proces.  

Așa cum am menționat mai sus, orice proces de restructurare a afacerii unei societăți poate implica și o serie de riscuri fiscale care necesită o evaluare atentă, indiferent dacă sunt din zona sediului permanent, susținerii substanței economice pentru a evita riscul de reclasificare a tranzacției sau chiar analiza măsurii în care se impune plata unei anumite compensații pentru restructurare (așa-numitul „exit taxation”).

Totuși, o analiză atentă, realizată fie intern, fie cu ajutorul unei echipe multidisciplinare externe, poate ajuta la identificarea și gestionarea riscurilor, pentru a asigura conformitatea și maximiza beneficiile unei restructurări. Echipele multidisciplinare pot contribui cu expertiză contabilă, fiscală, juridică, evaluare, toate acestea fiind importante pentru o analiză adecvată înaintea demarării unui astfel de proces și pentru a asigura o implementare fără sincope.