Medicii ar putea fi obligați să facă programări pentru următoarele investigații ale pacienților, care vor avea dreptul de a solicita o a doua opinie în ceea ce privește diagnosticul

Un proiect de lege a fost recent supus spre dezbatere la Senat, vizând completarea Legii 46/2003 privind drepturile pacientului. Scopul acestei inițiativei legislative, conform inițiatorilor, este „de a asigura un acces echitabil, continuu și eficient la servicii medicale de calitate”, în special în contextul procesului de stabilire a diagnosticului.

Propunerea vine ca răspuns la o serie nevoi identificate de semnatarii propunerii în sistemul de sănătate național și are ca obiectiv alinierea legislației autohtone la standardele europene în materia drepturilor pacientului.

Principala modificare propusă se referă la introducerea unei noi prevederi în lege, care stipulează că pacientul are dreptul de a fi direcționat și programat la următoarea consultație sau investigație necesară stabilirii diagnosticului de către medicul curant.

Rațiunea acestei modificări derivă din constatările conform cărora numeroși pacienți se confruntă cu dificultăți în accesarea etapelor subsecvente din procesul medical, fiind adesea constrânși să navigheze individual prin labirintul sistemului, fapt ce generează frecvent întârzieri substanțiale în stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.

O altă completare propusă vizează articolul 11 al legii, prin introducerea unui nou alineat (2), care garantează că pacienții asigurați prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au dreptul la o nouă consultație medicală cu scopul de a obține o a doua opinie medicală.

Această a doua opinie poate fi formulată atât pe baza investigațiilor medicale deja efectuate, cât și pe baza unor investigații suplimentare solicitate. Obiectivul acestei măsuri este consolidarea încrederii în actul medical și facilitarea unei decizii informate a pacientului cu privire la diagnostic și opțiunile terapeutice disponibile.

Dreptul la o a doua opinie este, conform expunerii de motive care prefațează legea, o practică recunoscută pe plan internațional, care conferă pacientului posibilitatea de a consulta un alt specialist fără a fi obligat să repornească întregul proces de investigații și evaluare.

Această inițiativă este percepută ca o „plasă de siguranță” pentru pacienți, fiind considerată relevantă în cazurile complexe sau în situațiile în care există incertitudini, fie de natură subiectivă, fie obiectivă, privind diagnosticul stabilit sau tratamentul propus.

Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.