Recomandările FMI pentru reforma fiscală se referă, în mare, la taxarea muncii, taxarea proprietăților, TVA și accize

„Asistența tehnică oferită de FMI României a inclus, ca recomandare-cheie, reformarea sistemului fiscal prin transferarea poverii fiscale de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile sociale) către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, către cele pe capital. Recomandările detaliate, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în anul 2025”, este precizat în raportul FMI, însă cu precizarea că acesta n-a ținut cont de unele măsuri luate deja de la 1 ianuarie 2025 prin OUG 156/2024.

Reforma fiscală planificată pentru 2025 trebuia să fie făcută deja, pe partea de Cod fiscal, până la 31 martie 2025 și aplicată de la 1 aprilie 2025. Însă autoritățile de la noi au preferat s-o amâne (cu posibile consecințe grave) în contextul alegerilor prezidențiale repetate din mai 2025, dar și în contextul măsurilor implementate la 1 ianuarie 2025 (care erau considerate suficiente pentru a atinge în 2025 ținta de deficit bugetar de 7%).

Iată principalele recomandări ale FMI pentru reforma fiscală:

1. Impozitarea muncii

Trecerea de la o cotă unică de 10%, a impozitului pe venit, aplicată veniturilor din muncă, la un sistem cu două cote de impozitare, 15% și 25%. Pentru a reduce sarcina fiscală a muncii asupra majorității contribuabililor, contribuția de asigurări de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată.

Dacă spațiul fiscal permite, povara fiscală asupra veniturilor mici ar trebui redusă printr-o alocare mai generoasă sau prin introducerea unui program de beneficii pentru persoanele încadrate în muncă. Contribuțiile la pensii ar trebui să fie nedeductibile sau veniturile din pensii ar trebui să fie impozitate.

2. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților și impozitarea profitului

Principalele recomandări pentru impozitele locale pe proprietate sunt comasarea impozitului pe teren cu cel pe clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind, în schimb, forme alternative de sprijin pentru grupurile vulnerabile.

Impozitarea profiturilor firmelor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizări și înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiții eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit. Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare ar trebui restructurate sub forma unui credit fiscal rambursabil.

De asemenea, recomandările acoperă veniturile din dividende și plafonul de la regimul impozitării micro, însă aceste chestiuni au fost tranșate deja de autorități - impozitul pe dividende a crescut la 10%, iar plafonul de la micro se reduce la 250.000 euro (1 ianuarie 2025), respectiv 100.000 euro (1 ianuarie 2026). FMI recomandă tot un impozit de 10% pentru dividende, însă pentru micro recomandă armonizarea, chiar din 2025, cu plafonul actual de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro).

3. Taxe pe consum

Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea contribuției la sănătate, cotele reduse de TVA (5% și 9%) ar trebui majorate la nivelul cotei standard, cu excepția posibilă a alimentelor de bază (majorarea poate fi implementată treptat pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum). În plus, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puțin 20%, în 2025, și, ulterior, la 21%, apropiindu-se de media UE de 22%.

Accizele ajustate cu inflația pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar cota accizei pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale). Accizele ajustate cu inflația pentru combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la niveluri optime.

O eventuală taxare suplimentară a carbonului ar trebui însoțită de programe, precum transferuri în numerar țintite, pentru a proteja gospodăriile cu venituri mici de impactul asupra prețurilor la energie.

• Citește și: Analiză / Sigur vom vedea creșteri de taxe și impozite în 2025, spun specialiștii. Reducerea cheltuielilor bugetare și îmbunătățirea colectării prin ANAF sunt insuficiente.