După ce Guvernul și-a asumat recent răspunderea, în fața Parlamentului, pentru legea privind reforma fiscal-bugetară, aceasta a primit marți undă verde de la Curtea Constituțională a României (CCR). Astfel, acum rămâne doar ca șeful statului să o promulge și apoi să apară în Monitorul Oficial. Documentul conține multiple măsuri fiscale, de salarizare bugetară, de organizare a concediilor medicale și nu numai. Citește articolul
Planul de măsuri fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan, asumat luni în Parlament, prevede mai multe măsuri în ceea ce privește salarizarea bugetarilor. Cu mici modificări față de forma inițial pusă în dezbatere, proiectul de lege cuprinde înghețarea salarizării în 2026, restrângerea unor drepturi salariale ș.a. măsuri asemenea. Citește articolul
Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea, în fața Parlamentului, pentru proiectul de lege privind reforma fiscal-bugetară. Dacă nu se depune o moțiune de cenzură până joi, legea va fi considerată adoptată vineri și ulterior va fi trimisă șefului statului pentru promulgare și apoi Monitorului Oficial pentru publicare. În versiunea finală a proiectului, dispozițiile care privesc persoanele fizice au fost, în linii mari, menținute în forma inițială. Citește articolul
Principalele măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul intenționează să le introducă în perioada următoare au fost incluse într-un proiect de lege pentru care Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament. Printre altele, este vorba de modificări privind TVA, impozitul pe dividende, impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, taxele pentru jocuri de noroc și accizele. Citește articolul
Proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor joia trecută a fost prezentat, cu mici modificări, luni în Parlament, unde Guvernul și-a asumat răspunderea pe conținutul acestuia. Între altele, acesta aduce schimbări majore în sistemul medical: începând cu 1 august 2025, indemnizațiile de concediu medical vor fi reduse și diferențiate (55%, 65% sau 75% din baza de calcul) în funcție de durata concediului. De asemenea, se renunță la sistemul actual de coasigurare, iar mai multe categorii care beneficiau de asigurare fără plata contribuției vor fi obligate să contribuie, inclusiv pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei. Citește articolul
Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologie a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale. Citește articolul
Constituția României permite Guvernului să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege precum e cel pus joi în dezbatere privind măsurile fiscal-bugetare, evitându-se astfel procedura legislativă obișnuită. În acest proces, parlamentarii pot propune modificări pe care Executivul le poate accepta sau respinge și au dreptul să depună o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la asumarea răspunderii în Parlament. Dacă Guvernul nu este demis, proiectul se consideră adoptat, cu eventualele amendamente acceptate. Citește articolul
Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice. Citește articolul
Ideea că o criză, oricât de gravă, poate oferi oportunități pentru reforme și schimbări majore, greu de implementat în vremuri obișnuite, pare cum nu se poate mai actuală și pentru România, și pentru alte state din lume. Rahm Emanuel, fost consilier al președintelui american Barack Obama și fost primar al orașului Chicago, spunea că nicio criză nu trebuie irosită („never let a good crisis go to waste”), în contextul crizei financiare din 2008. Acum, la 17 ani de la acel moment, lucrurile arată mult diferit, s-au complicat, dar ideea pare perfect valabilă. Citește articolul
Deoarece autoritățile de la noi au solicitat asistență de specialitate de la Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru conturarea reformei fiscale planificate pentru 2025, un raport cu măsuri recomandate a fost dat publicității în cursul zilei de vineri. Citește articolul