- Angajatorii greșesc adesea când presupun că tot ce creează un salariat le aparține automat, însă drepturile patrimoniale se nasc inițial în patrimoniul persoanei fizice (creatorul).
- Diferitele tipuri de proprietate intelectuală (opere literare, software, fotografii, invenții, mărci) au regimuri juridice distincte privind transferul drepturilor de la angajat la angajator.
- Programele de calculator și fotografiile au regim special - drepturile asupra programelor aparțin angajatorului în absența unei clauze contrare, iar pentru fotografii se prezumă acest lucru pe 3 ani.
- Invențiile de serviciu sunt cele rezultate dintr-o misiune inventivă expres încredințată sau cele create cu resursele angajatorului, fiind reglementate specific de Legea 83/2014.
„De foarte multe ori, așteptarea e că dacă am un contract de muncă și un salariat care creează ceva, atunci sigur (pentru că l-am plătit și pentru că suntem într-un raport de muncă) tot ceea ce face el ar trebui să-mi aparțină mie ca angajator. Acesta e un mit (...).
În practică, întâlnim destul de des clauze de proprietate intelectuală extrem de general formulate - punem în CIM o clauză care face «un talmeș-balmeș», în care încercăm să acoperim totul: tot ce se întâmplă, tot ce se creează, tot ce se face, tot ce ... este al meu ca angajator și atât. Punct. Apoi, când trebuie să și ne folosim de clauza respectivă ca angajatori pentru că avem o problemă cu salariații respectivi, ne dăm seama că de fapt ea este extrem de vulnerabilă, că poate fi atacată foarte ușor de către angajat, în instanță”, explica Adriana Radu, avocat partener Radu Opriș SPARL, în cadrul evenimentului organizat de avocatnet.ro în primăvară pe tema dreptului proprietății intelectuale în raport cu salariații.
Adesea, angajatorii abordează greșit aspectul proprietății intelectuale în relația de muncă (dacă nu cumva îl ignoră complet): presupun că tot ce creează un angajat în timpul programului de lucru le aparține, dar lucrurile nu stau deloc așa. Drepturile patrimoniale primordiale se nasc în patrimoniul unei persoane fizice (creatorul), nu al unei persoane juridice. Angajatorul trebuie să dobândească aceste drepturi de la angajat printr-un instrument juridic de transfer (cesiune). „Salariatul, autor al unei opere create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, precizate în contractul individual de muncă, deține drepturile patrimoniale asupra-i în lipsa unei clauze contractuale contrare", puncta Adriana Radu în cadrul evenimentului - „aceasta este o regulă fundamentală și contraintuitivă pentru mulți angajatori”.
O altă problemă în abordarea angajatorilor o constituie chiar fișele de post - formulate adesea mult, mult prea general, pentru angajator poate fi dificil de dovedit că opera a fost creată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, dacă atribuțiile de serviciu nu sunt clar precizate nici în CIM în mod detaliat.
Primul pas în abordarea corectă a proprietății intelectuale este identificarea lor - ce va face angajatul pentru angajator, în mod concret?
Drepturile de autor și drepturile conexe
- Opere literare și publicistice: acestea includ creații scrise, cum ar fi articole de presă, cărți, broșuri, manuale, rapoarte, materiale educaționale, ghiduri și prezentări. Rolurile care le pot genera sunt redactori, jurnaliști, copywriteri, editori și specialiști în conținut.
- Programe de calculator: aici vorbim de aplicații, software, platforme, jocuri și API-uri. Rolurile relevante sunt programatori, dezvoltatori, ingineri IT și analiști de sistem. Legislația română tratează programele de calculator diferit de alte opere de autor: în lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale asupra programelor create de angajați în exercitarea atribuțiilor de serviciu aparțin angajatorului.
- Opere fotografice și grafice: Acestea includ materiale promoționale (elemente de design, imagini, grafice), cataloage, ilustrații corporative, infografice și identitate vizuală. Creatorii pot fi fotografi și designeri grafici. Există reglementări speciale pentru fotografii, conform cărora drepturile patrimoniale asupra unei opere fotografice create în executarea unui contract de muncă se prezumă că aparțin angajatorului pe o perioadă de trei ani, dacă nu s-a prevăzut altfel prin contract. De asemenea, utilizarea unei opere care conține un portret necesită consimțământul persoanei reprezentate, cu excepția cazului în care aceasta este model de profesie sau a primit remunerație pentru a poza.
- Interpretări: Acestea nu sunt fac obiectul unui drept de autor, tehnic vorbind, ci vorbim de drepturi conexe. Exemple de roluri includ prezentatori, speakeri și actori, iar produsele finale pot fi emisiuni, webinarii și podcasturi. În cazul înregistrării unui webinar, prezentatorii ar avea drepturi conexe pe ceea ce fac.
- Creații muzicale și audiovizuale: Acestea includ spoturi publicitare, materiale de training video, documentare corporative și muzică de fundal pentru produse. Rolurile relevante sunt compozitorii, regizorii și inginerii de sunet. Un spot publicitar, de exemplu, poate avea mai mulți titulari de drepturi, precum producătorul, creatorul de muzică, creatorul de text și interpretul.
Invenții (proprietate industrială)
O invenție este o soluție tehnică nouă, care implică o activitate inventivă și are aplicabilitate industrială, precum: dispozitive, aparate tehnice, compuși chimici, farmaceutici, materiale cu proprietăți noi și soluții tehnice de inginerie.
Invențiile de serviciu sunt reglementate specific de Legea nr. 83/2014 și se împart în două categorii majore: cele rezultate dintr-o misiune inventivă (încredințate expres prin contract sau fișa postului) și cele create cu resursele angajatorului (pe durata sau până la doi ani de la încetarea contractului de muncă, prin utilizarea experienței, mijloacelor materiale, pregătirii profesionale sau informațiilor angajatorului).
Desene și modele industriale
Acestea protejează aspectul vizual și designul produselor, nu modul lor de funcționare. Elementele protejate pot fi linii, forme geometrice, contururi, culori, texturi, materiale și ornamentații. Vorbim, de pildă, de un model de scaun, de forma distinctivă a unei mașini, aspectul unui ambalaj sau designul unei bijuterii.
Desenele sau modelele realizate de salariați în cadrul atribuțiilor de serviciu aparțin angajatorului. Pentru ca dreptul la înregistrare să aparțină angajatorului, atribuțiile de serviciu trebuie prevăzute în contractul individual de muncă sau în anexe recunoscute și semnate de salariat.
Mărci
O marcă este un semn distinctiv cu protecție legală ce ajută la identificarea unică a produselor sau serviciilor unui comerciant. Pot include nume, logouri, simboluri și elemente grafice.
Deși reglementarea specifică pentru mărci nu este la fel de detaliată ca pentru alte categorii în sursele date, în cazul în care un salariat creează elemente grafice sau scrise care devin parte dintr-o marcă, se aplică principiile cesiunii drepturilor patrimoniale de autor.
Know-how și secrete comerciale
Acestea reprezintă informații valoroase care oferă un avantaj competitiv unei companii. Pentru a fi considerate secrete comerciale, informațiile trebuie să îndeplinească trei condiții simultan: să aibă caracter confidențial (nu sunt cunoscute publicului larg sau ușor accesibile specialiștilor din domeniu), valoarea lor comercială să derive din acest caracter confidențial, iar compania să le protejeze activ prin măsuri rezonabile. Exemple includ metodologii, strategii, tehnici de producție confidențiale, baze de date cu clienți și preferințele acestora sau algoritmi de căutare.
Spre deosebire de alte forme de proprietate intelectuală, secretele comerciale nu necesită înregistrare formală și pot fi protejate pe un termen nelimitat atâta timp cât rămân confidențiale. Protecția se realizează prin clauze de confidențialitate detaliate în contractele de muncă, care trebuie să definească clar ce se protejează, durata, obligațiile salariatului (ex: respectarea măsurilor de securitate, proceduri de manipulare, interdicția de divulgare, raportarea incidentelor) și modul de returnare a materialelor confidențiale la încetarea contractului.